Aproximativ 13% dintre nou-născuți sunt hrăniți exclusiv prin alăptare în România, cifră ce clasează țara noastră pe ultimul loc în UE în ceea ce privește hrănirea copiilor, se arată într-un studiu prezentat ieri în cadrul unei conferințe de presă. Conferința "Alăptarea în contextul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului" a fost organizată de către Asociația Hands Across Romania și i-a avut ca invitați pe reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, și pe ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu. În acest context, Florentina Furtunescu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", a prezentat rezultatele unui studiu privind alăptarea, realizat în 2011, cu date colectate în 2010 de Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Alfred Rusescu". Studiul a fost realizat pe 2.000 de nou-născuți, 1.000 de mame și 1.500 de femei gravide. Potrivit studiului din 2011, rata alăptării exclusive în România este de 12,6%, o cifră ce situează România pe ultimul loc în UE, a subliniat Sandie Blanchet. Inițierea alăptării în prima jumătate de oră de la naștere se face, în România, la 8,3% dintre copii. Întârzierea inițierii, potrivit studiului, este cauzată predominant de nașterea prin cezariană, iar prevalența nașterilor prin cezariană a fost, în 2010, de 35%. Durata medie a alăptării exclusive pentru copii, în România, este de 2,43 luni, în scădere față de 2004, când era de 3,9 luni. În prima lună de viață, ponderea copiilor alăptați a depășit doar cu puțin 30%. În primele trei luni de viață, 50% dintre copii erau alăptați exclusiv sau predominant, dar la 4 luni au ajuns la 40%. Potrivit lui Blanchet, o mai bună informare a femeilor, în timpul sarcinii și după naștere, în ceea ce privește alăptarea ar putea duce la îmbunătățirea sănătății nou-născuților, deoarece alăptarea este "cel mai simplu, inteligent, eficient mod de a avea copii sănătoși". În viziunea reprezentantei UNICEF, consilierii de alăptare sau moașele sunt persoanele esențiale unei mai bune informări a femeilor în această privință.