România se află în topurile europene în ceea ce priveşte numărul de cazuri de boală şi mortalitatea prin boală. De exemplu, ocupăm primul loc în Europa în ceea ce priveşte incidenţa cancerului de sân şi locul al doilea în privinţa cancerului de col uterin. „Deşi este o boală tratabilă şi uşor de diagnosticat, în ţara noastră, cancerul de col uterin are rata cea mai mare de mortalitate din toată Europa. Un program de screening ar permite depistarea afecţiunii în stadii incipiente\", menţionează Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Bolnavilor de Cancer din România.

50% DIN POPULAŢIE, HIPERTENSIVĂ. Nici în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare nu stăm cu mult mai bine. Potrivit Raportului pe 2010 al American Heart Association, ce analizează rata deceselor survenite în urma bolilor cardiovasculare, coronariene şi atacului vascular cerebral, România ocupă locul patru în lume, după Rusia, Bulgaria şi Ungaria, în ceea ce-i priveşte pe bărbaţi şi locul trei în ceea ce le priveşte pe femei. Una dintre cauzele acestor statistici îngrijorătoare este frecvenţa crescută a hipertensiunii arteriale. Conform Studiului românesc de Prevalenţă a Hipertensiunii Arteriale şi de Evaluare a Riscului Cardiovascular în România (SEPHAR, 2007), hipertensiunea afectează 40% din români şi peste 70% din cei cu vârste mai mari de 60 de ani. „Pe lângă hipertensiunea arterială, alt factor de risc este aterotromboza, cauzată de fumat, de nivelurile crescute de colesterol şi de sedentarism\", menţionează profesorul doctor Eduard Apetrei, şeful secţiei de Cardiologie a Institutului „C.C. Iliescu\" din Bucureşti şi vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale.

TBC. În topul UE în ceea ce priveşte incidenţa tuberculozei, România conduce detaşat. La momentul actual, aproximativ 30.000 de români sunt afectaţi de tuberculoză, de zece ori mai mulţi decât media statelor europene. Totuşi, incidenţa este în scădere, potrivit datelor Unităţii Centrale de Coordonare din cadrul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta\".

HEPATITĂ. Şi în ceea ce priveşte hepatitele B şi C, România ocupă una dintre primele poziţii la nivel european. Estimările arată că în jur de un milion de români ar fi infectaţi cu virusul B şi circa 700.000 ar fi purtători de virus C. 20% din cazurile de hepatită B şi 80% din cele de hepatită C se cronicizează, putând evolua către ciroză şi cancer hepatic. „Pentru a creşte şansele la tratament pentru pacienţii cu afecţiuni hepatice este foarte important să existe un program de screening, ca parte a unui Program Naţional pentru Hepatite\", ne spune Marinela Debu, preşedinte al Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO). „Fără o depistare precoce a acestei afecţiuni, indiferent de forma de hepatită, estimăm că, în viitorul apropiat, vom avea un număr mare de pacienţi cu ciroză hepatică, pentru care nu doar tratamentul de supravieţuire este extrem de scump, dar şi spitalizările repetate, care vor împovăra familia şi sistemul sanitar\", completează reprezentantul APAH-RO. În plus, specialiştii Centrului de Diagnostic şi Tratament „Victor Babeş\" estimează că, în România, costurile medicale directe produse de hepatite vor fi de circa 200 milioane USD, anual, între anii 2010 şi 2019.

INFARCT. Tot printre primii ne situăm şi în ceea ce priveşte rata mortalităţii intraspitaliceşti prin infarct miocardic acut, de 13%. Ministerul Sănătăţii iniţiază un program privind tratamentul invaziv al acestei afecţiuni, prin care se va asigura finanţare pentru toate consumabilele intervenţiilor în regim de urgenţă efectuate asupra pacienţilor cu infarct.