În prima sâmbătă din post există obiceiul de a-i pomeni pe cei care au trecut la cele veşnice. Din această sâmbătă, cunoscută drept Sâmbăta colivelor sau Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron, încep slujbele speciale pentru morţi, ce au loc în fiecare sâmbătă din Postul Paştelor până în ajunul Floriilor. Tot în această zi, în calendarul românesc se sărbătorea ziua lui Sân-Toader (Teodor), sfânt care a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă datorită faptelor sale. Sân-Toader şi caii ce-l însoţeau rupeau, conform tradiţiei, lanţul lui Sânt-Ion pentru a lăsa drum liber anotimpului călduros. Ei păzeau soarele pentru a evita fuga acestuia către miazănoapte şi pentru a salva omenirea de la noaptea veşnică. Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron amintește de o minune din vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363). Acesta, dorind să-i insulte pe creștini, la începutul Postului Mare a dat ordin să fie stropite cu sângele jertfit idolilor proviziile din pieţele cu alimente ale Constantinopolului. La jumătate de secol după moartea sa, Sfântul Teodor Tiron i s-a arătat în vis arhiepiscopului Eudoxie, cerându-i să îi avertizeze pe creştini să nu cumpere nimic din piaţă, ci să mănânce grâu fiert cu miere: coliva. Folosit în slujbele de pomenire a morților, grâul fiert simbolizează trupul celui adormit și credința în înviere. Zahărul și celelalte ingrediente reprezintă dulceața vieții veșnice.