Prima biserică românească din Bugeac, astăzi regiunea Odesa, construită prin eforturi considerabile şi în condiţii deosebit de dificile la Hagi Curda, în locul celei demolate în perioada sovietică, va fi sfinţită sâmbătă, 16 iulie, pentru românii din Basarabia istorică, acest moment fiind unul deosebit de semnificativ după umilinţele îndurate decenii la rând. Biserica, ridicată între 2005 şi 2011, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în satul românesc Hagi Curda, numele istoric al localităţii Camâşovca, raionul Ismail, este subordonată Mitropoliei Basarabiei, dependentă canonic de Patriarhia Română. Ceremonia de sfinţire a Bisericii cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel va fi oficiată de Mitropolitul Basarabiei, I.P.S. Petru, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.

În Hagi Curda, sat pe malurile lacului Chitai, ce îşi trage originile din vremurile Principatului Moldovei, când se numea Frumuşica, trăiesc aproape 4000 de oameni, 99% din ei fiind români. În această localitate străveche, în 1875, în perioada în care sudul Basarabiei se afla sub stăpânirea României, episcopul Melchisedec Ştefănescu al Dunării de Jos sfinţea una din cele mai frumoase biserici româneşti cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Biserica a slujit comunitatea până în 1979, când, din ordinul partidului comunist din regiunea Odesa, a fost distrusă până la temelie, sub pretextul că este o ruină, pe locul ei fiind ridicat monumentul eroilor sovietici. După prăbuşirea URSS, românii din Hagi Curda au făcut eforturi deosebite pentru renaşterea parohiei din localitate, lucru ce a fost posibil abia în 1994, când este constituită comunitatea religioasă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, avându-l drept epitrop pe Vasile Iordăchescu. Odată constituită, noua comunitate decide aducerea unui preot din nou înfiinţata Mitropolie a Basarabiei, care să slujească în limba română şi asfel, la Camâşovca este adus preotul Anatol Cristea. Neavând teren şi nici bani pentru ridicarea unei biserici, românii din Hagi Curda şi-au amenajat pe post de sfânt lăcaş o încăpere dintr-o casă. Timp de aproape 10 ani, parohia nu a fost recunoscută de autorităţile ucrainene, pe motiv că Mitropolia reactivată a Basarabiei nu era recunoscută de guvernanţii de la Chişinău. După ce R. Moldova a fost obligată să recunoască oficial Mitropolia Basarabiei, în urma unei decizii a CEDO, autorităţile ucrainene au recunoscut şi ele parohia românească.

Din 2003, când administraţia din Odesa a recunoscut parohia, biserica fost vandalizată de mai multe ori iar enoriaşii maltrataţi în repetate rânduri. În mai 2006, înaintea slujbei de Înviere, câţiva indivizi necunoscuţi au pătruns în biserică şi au împrăştiat gaze lacrimogene, alungându-i pe enoriaşii din parohie. Anterior, în aprilie acelaşi an, preotul paroh Anatol Cristea a fost bătut în gara din oraşul Ismail. În iulie 2004, biserica din Hagi Curda a fost complet vandalizată, tot mobilierul lăcaşului a fost distrus, icoanele şi podeaua au fost stropite cu motorină iar maşina preotului Cristea, incendiată. În pofida acestor ameninţări şi presiuni de tot felul, românii din Hagi Curda au reuşit înălţarea bisericii, o mărtuie a prezenţei ortodoxiei româneşti şi a păstrării identităţii naţionale chiar şi în cele mai dificile momente ale existenţei lor, când locurile sfinte au fost devastate şi transformate în depozite, cluburi, săli de sport, iar preoţii deportaţi în Siberia. La evenimentul de sâmbătă din Hagi Curda sunt aşteptaţi să participe, alături de românii din localitate şi din împrejurimi, reprezentanţi ai Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, studenţi din România şi R. Moldova, jurnalişti.