LA VARĂ (POATE) Guvernul face ultimele ajustări legislative întru marea trecere la casele de marcat cu jurnal electronic, proiect cu termene amânate deja de cam prea multe ori (deși, culmea, asta ar ajuta masiv în lupta contra evaziunii fiscale). Astfel, un nou proiect de HG arată ce firme vor fi exceptate de la obligația utilizării caselor de marcat, actualizează specificațiile tehnice ale mașinăriilor (când s-a lansat proiectul, Windows XP era la modă...) și modifică diverse proceduri pentru furnizorii aparatelor. Dar cine va trebui să treacă la noile case? Firmele care vând bunuri și servicii - cele mari și mijlocii până la 1 iunie 2018, iar cele mici - până la 1 august. De la această dată se va interzice comercializarea caselor de marcat dotate cu rolă de hârtie. „Obligația introducerii caselor de marcat cu jurnal electronic va reveni tuturor operatorilor economici care încasează, integral sau parțial, cu numerar sau prin carduri de debit/credit, contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum și a prestărilor de servicii direct către populație“, se arată în proiectul de HG. Pentru furnizorii noilor case de marcat, Guvernul majorează termenul de valabilitate a autorizației de distribuție, de la 2-3 ani în prezent la cinci ani; de asemenea, este oferită posibilitatea reautorizării, care poate fi solicitată cu cel puțin 60 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a vechii autorizații.

UN REGISTRU COMUN Alte prevederi din proiectul original au rămas valabile; spre exemplu, Fiscul vrea și un registru național electronic de evidență a tuturor caselor de marcat instalate în firmele autohtone - „Registrul va permite acces în timp real la fiecare casă de marcat și istoricul său, împreună cu locația și identitatea operatorului economic care o folosește“. Pe lângă reducerea costurilor statului (nu se mai deplasează în teren agenții), măsura va lovi destul de tare și evaziunea fiscală - „Evidența electronică a tuturor caselor de marcat instalate în România micșorează posibilitatea de a utiliza un aparat nefiscalizat și limitează subdeclararea sau nedeclararea veniturilor. Asta va diminua și numărul de controale făcute la contribuabilii corecți“.

PÂNĂ CÂND O VIAȚĂ AMARĂ? De menționat că România a rămas cam singura țară cu pretenții europene care încă are case de marcat din... Jurasic. Practica electronică se regăsește de ani buni în statele civilizate. Apar însă și câteva probleme. ANAF a tot spus, în ultimul an, că avantajul pe care noul sistem de aparate de marcat dotate cu jurnal electronic îl aduce comercianţilor este eliminarea costurilor cu achiziţia rolelor de hârtie (economia medie anuală pentru fiecare aparat în parte este estimată la circa 150 euro). De cealaltă parte, importatorii și distribuitorii spun că, de fapt și de drept, costurile vor fi mai mari, întrucât conexiunea online a caselor de marcat cu serverul Fiscului se plătește. În practică, costul de exploatare a unei case s-ar putea dubla, până la 300 euro pe an.