Sărbătoarea Înălţării Domnului, care comemorează ridicarea la cer a lui Iisus Hristos, este celebrată mâine de creştini. Ea cade întotdeauna în joia săptămânii a şasea după Paşti, adică la 40 de zile după Înviere. Directorul Seminarului Teologic din Constanţa, părintele Ilie Petre, a precizat că Înălţarea Domnului este ultimul act văzut în procesul mântuirii oamenilor, fiind urmată de pogorârea Duhului Sfânt, la zece zile distanţă. “După Înviere, Mântuitorul s-a arătat apostolilor, dar şi altor persoane, în mai multe rânduri. Înălţarea are loc în faţa a sute de credincioşi, cărora le spune că misiunea Sa pe pământ se încheie. Pe locul din Ierusalim de unde S-a înălţat Mântuitorul este ridicată Biserica Sfintei Înălţări, acolo păstrându-se şi urma piciorului Său”, a spus părintele Ilie Petre.

• ISPASUL SAU PAŞTELE CAILOR • De Înălţare este celebrat în popor Ispasul sau Paştele Cailor. În anumite zone se ţin „Moşii de Ispas”, casele şi mormintele cimitirului fiind împodobite cu crengi de paltin sau nuc, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. De asemenea, se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se în mod special pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Aceasta este ultima zi în care se mai pot roşi ouă. În ograda casei, animalele au şi ele rânduiala lor. Acum sunt marcate vitele şi tăiaţi unii miei. În aceasta zi, caii nu erau puşi la căruţă, primeau fân proaspăt pe săturate, iar în unele sate româneşti se făceau chiar rugăciuni, pentru belşug şi sănătatea animalelor.

• ZIUA EROILOR • Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi Sărbătoare Naţională Bisericească. În toate bisericile, mănăstirile şi catedralele ortodoxe din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.