SONDAJ În urmă cu 10 ani, Parlamentul de atunci adopta o hotărâre care avea să schimbe cursul politicii românești. Prin votul majorității parlamentare, mandatul președintelui României avea să fie majorat de la patru la cinci ani. La vremea respectivă, inițiatorii proiectului au motivat decizia spunând că, în acest fel, vor fi separate alegerile parlamentare de cele prezidențiale, care au teme total diferite. Numai că experiența a 10 ani de domnie băsesciană a demonstrat că această măsură a fost total neinspirată, în condițiile în care Traian Băsescu a manevrat guvernarea țării după bunu-i plac. Sătui probabil de lunga domnie a lui Băsescu, oamenii simpli spun că ar fi timpul să se revină la mandatul de patru ani al președintelui. Potrivit unui barometru INSCOP ”Adevărul despre România”, dat publicității ieri, cei mai mulți români sunt de acord cu reducerea mandatului președintelui la patru ani. ”69,9% dintre respondenți cred că reducerea mandatului la patru ani este o idee bună, în timp ce 17,4% susțin că aceasta este o idee proastă. 12,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Raportat la procentul care declară că vor merge sigur la vot în turul I, 73,2% dintre respondenți susțin ideea reducerii mandatului președintelui României la patru ani, 16,8% consideră că este o idee proastă, iar 10% nu știu sau nu răspund”, arată sondajul.

PREZIDENȚIALELE, ÎN PARALEL CU PARLAMENTARELE Cercetarea sociologică mai arată că 45,5% dintre respondenți consideră că mandatul viitorului președinte ar trebui să aibă doi ani, pentru a se putea organiza alegeri prezidențiale în 2016, în același timp cu parlamentarele. În această speță, 38,9% nu sunt de acord cu acest lucru și 15,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare. În condițiile în care, prin reducerea mandatului prezidențial și organizarea simultană a prezidențialelor cu parlamentarele, se vor organiza alegeri mai rar, 65,5% dintre respondenți valorizează pozitiv o asemenea idee, 19,5% cred în continuare că un asemenea scenariu este o idee proastă, în timp ce 15% nu știu sau nu răspund. ”Acest lucru nu trebuie înțeles ca pe un refuz popular al exercițiului democratic al votului. Chiar dacă ratele de prezență la vot s-au diminuat mult în ultimii ani, mai ales la alegerile parlamentare, românii își doresc alegeri mai rare în primul rând din cauza asocierii momentelor electorale cu tensiuni, instabilitate și crize politice care diminuează energia alocată efortului de guvernare. Numai în ultimii șapte ani, românii au venit deja de 10 ori la urne pentru alegeri prezidențiale, parlamentare, europene plus două referendumuri separate, la care putem adăuga și al unsprezecelea moment electoral prilejuit de alegerile prezidențiale din acest an. În cinci din ultimii șapte ani, românii s-au prezentat o dată sau de mai multe ori la urne, lucru care a provocat o anumită stare de oboseală față de consecințele campaniilor electorale succesive. Acest climat s-a caracterizat adesea printr-o conflictualitate politică ridicată în spațiul public, irosirea unor oportunități importante în procesul de bună guvernare, care a stimulat o deconectare a politicilor publice față de nevoile de modernizare a țării”, afirmă directorul INSCOP, Remus Ștefureac. Barometrul „Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda „Adevărul“, în perioada 2 - 8 octombrie. Volumul eșantionului a fost de 1.095 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/-3%, la un grad de încredere de 95%.