Guvernul italian, de dreapta, a optat, vineri, pentru o nouă înăsprire a politicilor în domeniul luptei contra micii infracţionalităţi şi imigraţiei, adoptând mai multe măsuri în acest sens, a anunţat Silvio Berlusconi, referindu-se la lupta contra prostituţiei sau expulzarea din ţară a cetăţenilor unor state UE. În privinţa prostituţiei, noile măsuri merg până la expulzarea forţată a prostituatelor, care, până în prezent, riscau doar o amendă. În domeniul actelor de violenţă pe stadioane, au fost reintroduse măsurile privind flagrantul delict cu amânare, adică posibilitatea de a utiliza, timp de 48 de ore după incidente, imagini video înregistrate la locul violenţelor, contra autorilor acestora, a explicat ministrul italian de Interne, Roberto Maroni. Unul dintre cele mai delicate subiecte abordate a fost expulzarea cetăţenilor din ţări UE, o măsură care, în realitate, vizează în special cetăţenii români, romi şi alţii, prezentaţi adesea de presa italiană ca fiind implicaţi în mica infracţionalitate. Chiar vineri, autorităţile italiene au intervenit pentru demolarea unei minitabere de nomazi din Roma, de unde au fost evacuaţi 30 de români de etnie romă, care solicită asistenţă din partea primăriei capitalei Italiei. Primarul Romei, Gianni Alemanno, a anunţat că va fi încheiat un protocol cu Crucea Roşie pentru acordarea de asistenţă romilor. \"O directivă europeană din 2004 prevede că toţi cetăţenii UE pot să locuiască liber, timp de 90 de zile, în orice ţară a UE, perioadă după care ei trebuie să dovedească faptul că au un loc de muncă, un venit şi o locuinţă, a precizat Maroni. ”Problema fiind lipsa sancţiunilor în caz de nerespectare a acestei directive, noi am prevăzut să invităm aceşti cetăţeni să părăsească ţara, iar în cazul în care nu vor face acest lucru, să-i expulzăm!, a continuat ministrul, fără să facă alte precizări. Silvio Berlusconi şi aliatul său Umberto Bossi, liderul Ligii Nordului, au făcut din lupta contra infracţionalităţăii şi imigraţiei ilegale una dintre priorităţile lor politice, ceea ce le-a permis, între altele, să câştige alegerile legislative din 2008.

Nici în Canada, situaţia romilor nu mai este prea plăcută. Romii care au mers în Canada în speranţa obţinerii statutului de refugiat se văd nevoiţi să se întoarcă în Europa, fiind descurajaţi de termenul lung de aşteptare şi de rata mare de respingere a cererilor lor. Aproximativ 30.000 de romi trăiesc în Canada, dintre care 15.000 la Toronto. În prezent, 8.000 aşteaptă să fie audiaţi în legătură cu cererea lor de a primi statut de refugiat. Dintre aceştia, 4.000 sunt cetăţeni ungari, 1.300 sunt cehi şi 500 slovaci. Ceilalţi vin în special din România. În iulie 2009, Canada a reintrodus vizele pentru cetăţenii cehi, invocând un val în creştere de cereri de azil prezentate mai ales de romi. Înainte de 2009, rata de acceptare a solicitanţilor de azil romi depăşea 80%. Aceasta a scăzut însă, apropiindu-se de zero, după ce Guvernul a demarat o ofensivă împotriva a ceea ce consideră abuzuri în sistemul său de imigraţie. În aceeaşi perioadă, comisia pentru imigraţie şi statutul de refugiat a trimis o misiune de anchetă în Cehia. Aceasta nu a identificat nicio urmă de persecutare a romilor, constatând, dimpotrivă, că protecţia lor s-a ameliorat. În ultimele luni, Franţa şi-a atras numeroase critici arestând mii de imigranţi din taberele ilegale de romi pentru a-i trimite în România şi Bulgaria. În opinia lui Paul St. Clair, directorul Centrului Comunitar Rom din Toronto, sunt analogii evidente între politica franceză şi cea din Canada. Mai mulţi avocaţi care au lucrat cu imigranţi respinşi au depus plângere în faţa tribunalelor federale pentru a cere reexaminarea dosarelor acestora. Un purtător de cuvânt al Comisiei pentru imigraţie, Charles Hawkins, a recunoscut că aceasta se confruntă cu un volum foarte mare de dosare - 53.658 în prezent -, dar a negat că Guvernul ar putea influenţa deciziile sale.