În cursul zilei de ieri, în Austria, la Viena, a fost inaugurată Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale, în pofida criticilor care pun la îndoială relevanţa acesteia, din cauza prerogativelor reduse şi a incertitudinilor pe tema Constituţiei europene. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso şi comisarul european pentru Justiţie, Franco Frattini, principalul iniţiator al ideii, au participat la inaugurarea întîrziată cu două luni.

Scopul Agenţiei este să colecteze date obiective, de încredere şi comparabile despre situaţia din domeniul drepturilor fundamentale la nivelul blocului comunitar, să furnizeze informaţii instituţiilor europene şi statelor membre şi să formuleze opinii despre ceea ce trebuie schimbat. În timpul discuţiilor privind formarea acesteia, atît guvernele naţionale, cît şi organizaţiile neguvernamentale au apreciat că Agenţia riscă să dubleze activităţile altor organizaţii de acest fel, cum este Consiliul Europei. De asemenea, relevanţa politică a noii organizaţii a fost afectată de respingerea Constituţiei europene la referendumurile din Franţa şi Olanda, în condiţiile în care lista drepturilor fundamentale pe care ar trebui să le monitorizeze se fundamentează pe prevederile Tratatului. Ultima etapă a discuţiilor a fost dominată de opoziţia unor state membre, inclusiv Germania şi Marea Britanie, faţă de extinderea prerogativelor agenţiei dincolo de legislaţia comunitară, în probleme precum discriminarea sau violenţa domestică. Drept urmare, aceasta nu va putea aborda probleme care implică poliţia sau cooperarea juridică.

Pe de altă parte, dar tot în contextul drepturilor fundamentale, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van Der Linden, a pledat pentru un "continent european fără vize", în cadrul unei reuniuni denumite "Stabilirea unui cod comunitar privind vizele", organizată miercuri, la Bruxelles, de Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne din cadrul Parlamentului European. "Sistemul de vize nu ar trebui să devină un motiv de tensiuni naţionale şi internaţionale, iar cetăţenii europeni nu ar trebui să se confrunte cu dificultăţi în încercarea lor de a traversa graniţele. Procedurile pentru solicitanţii individuali ar trebui să fie consistente, clare şi transparente", a subliniat oficialul european, dînd exemplu situaţia cetăţenilor din Europa de Est, pentru care deplasarea în străinătate devine din ce în ce mai dificilă, complicată şi limitată.