Realizat la inițiativa regelui Carol I al României începând cu anul 1904 și inaugurat în anul 1910 în prezența principelui Ferdinand (cu 4 ani înainte ca și acesta să devină rege), Cazinoul din Constanța are o istorie lungă și zbuciumată, culminând cu ultimele două decade, timp în care a fost lăsat să devină o ruină din cauza lipsei de implicare a autorităților. Începând din această primăvară, Cazinoul este în sfârșit nu doar subiect de polemică între conducătorii locali și cei de la centru, ci șantier efectiv. Reabilitarea este un proces complex aflat acum în plină desfășurare. A fost asigurată finanțarea și tot cadrul legal, deci constănțenii au motive să spere că în viitorul apropiat simbolul orașului va reveni la strălucirea de altădată.

Termenul invocat acum de autorități este luna mai 2022 și, judecând după cum decurg lucrările, este posibil ca acesta să fie respectat. Renovarea este una de anvergură, căci multe elemente au suferit o degradare puternică și trebuie înlocuite. Fiind un monument istoric, totul se face cu mare atenție, după planuri care să respecte aspectul inițial al clădirii. După ce restaurarea va fi terminată, Cazinoul din Constanța ar urma să aibă, se pare, o sală multifuncţională cu 200 de locuri şi una de festivităţi pentru 150 de persoane. Planul este ca în clădirea Cazinoului să fie găzduite diverse evenimente culturale și de divertisment, unele chiar cu importanță internațională.

Inedit este faptul că, pe parcursul lucrărilor efectuate până în prezent, s-au descoperit zidite în pereți mesaje scrise de deţinuţii politici ce au fost obligați să lucreze la reabilitarea Cazinoului în timpul epocii comuniste. Este un obicei întâlnit adesea, mesaje în timp proiectate cu speranță de oameni ce nu se pot exprima liber din cauza unui regim totalitar. Este foarte posibil ca aceste bucăți de istorie ce au fost recuperate din pereții reabilitați să fie expuse ulterior, după ce clădirea va fi redeschisă publicului.

Cazinoul este probabil cea mai fotografiată clădire din Constanța, faleza Cazinoului fiind loc preferat de promenadă atât pentru localnici, cât mai ales pentru turiști. Cazinoul apare în foarte multe fotografii vechi din secolul trecut, fiind martor la vremurile prin care a trecut orașul și evident România. Înainte ca actualul Cazino să fie realizat, la finalul secolului al XIX-lea (începând cu 1880) a existat în aceeași zonă, vis-a-vis de actuala clădire, o construcție din lemn, un spațiu cu destinația de spectacole, baluri, alte evenimente pentru turiști. S-a dorit însă realizarea unui Cazino autentic, de talia marilor clădiri de acest gen existente la acea vreme în țările dezvoltate din Europa și nu numai.

Planurile inițiale ale arhitectului Petre Antonescu vizau un stil arhitectonic ce se inspira din tradițiile artei românești. După realizarea fundației, Primăria Constanța a implicat însă un arhitect străin, Daniel Renard, care a aplicat un stil distinct, mai mult legat de apreciatul stil Art Nouveau. Demn de subliniat este că localnicii nu au fost foarte încântați de stilul foarte încărcat, existând critici negative în presa vremii. Conform revistei Historia, ziarul "Conservatorul" din Constanţa scria, în martie 1910, că noul Cazino din Constanța este o "matahală împopoţonată cu tot felul de zorzoane". Un an mai târziu, o altă publicație în critica pe primarul Titus Cănănău pentru că a aprobat planurile şi devizele de construcţie.

Multe persoane au criticat mai ales aerul sobru al Cazinoului, cu elemente ce induc ideea de mormânt. Există o presupunere că arhitectul Daniel Renard trecea printr-o criză personală cauzată de moartea logodnicii sale. Astfel ar fi rezultat o tentă funebră Art Nouveau. De-a lungul timpului, Cazinoul a fost bombardat de trupele germane, bulgare și mai târziu sovietice.

Inaugurat la 15 august 1910 în prezența viitorului rege Ferdinand, Cazinoul din Constanța avea să fie cel mai mare edificiu de acest fel de pe teritoriul României, oferind inclusiv jocuri clasice de cazino, adică jocuri de ruletă, blackjack, baccarat. A fost de-a lungul timpului sală de spetacole, centru de divertisment, restaurant etc. În 1916, când au început bombardamentele asupra orașului Constanța în timpul Primului Război Mondial, Cazinoul a fost folosit de Crucea Roșie pe post de spital de campanie.

Clădirea a fost lovită, avariată, fiind reparată după război. Din 1941, Cazinoului a găzduit trupele germane. A fost avariat din nou, de această dată reabilitarea fiind realizată cu ajutorul deținuților politici. Pe perioada regimului comunist, a devenit Casa de Cultură a Sindicatelor și mai apoi a fost transferat către ONT Litoral. Constănțenii cunosc Cazinoul ca locație de nunți și petreceri, înainte de închiderea sa totală.