Producătorii de lapte mai au la dispoziţie patru zile, până la data de 30 aprilie, pentru a solicita acordarea cotelor din rezerva naţională, a arătat, ieri, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Potrivit Ordinului nr. 83/2009, cantitatea minimă care poate fi solicitată din rezervă este de 10.000 kg cotă, iar cantitatea maximă este de 1.200.000 kg cotă. Cererile pentru atribuirea de cotă din rezerva naţională pot fi depuse de către producătorii de lapte care şi-au mărit capacitatea de producţie în exploataţie, dovedită prin depăşirea cotei disponibile în anul precedent de cotă, respectiv de către producătorii care îşi încep activitatea în timpul anului de cotă şi comercializează lapte pe piaţă. Criteriile de acordare a cotelor din Rezerva Naţională sunt depăşirea cotei individuale de lapte/începerea activităţii de comercializare a laptelui în timpul anului de cotă, deţinerea unui efectiv de cel puţin 10 capete vaci de lapte la sfârşitul anului de cotă/la data solicitării, absolvirea unui curs de pregătire profesională în domeniul creşterii vacilor de lapte şi/sau al organizării pieţei laptelui în UE prin sistemul cotelor de lapte. APIA arată că producătorul de lapte care în anul de cotă precedent distribuirii din rezerva naţională a vândut sau a cedat cu titlu gratuit orice cantitate de cotă de lapte altui producător nu beneficiază de cotă din rezerva naţională. Rezerva naţională de lapte va fi anul acesta de circa 1,01 miliarde kilograme, în creştere cu aproximativ 31,2 milioane kilograme (1%), comparativ cu anul 2009 , potrivit unui proiect de hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Cota naţională de lapte a fost alocată producătorilor de lapte de vacă în aprilie 2007, stabilindu-se pentru fiecare dintre aceştia cota individuală de lapte pe care o pot produce şi comercializa. Pentru aplicarea sistemului cotelor de lapte, separat pe componenta de livrări, respectiv vânzări directe, rezerva naţională se constituie din cantităţile reţinute în caz de inactivitate, cantităţile reţinute în urma transferurilor şi cantităţile suplimentare alocate statelor membre.