Topirea gheţarilor, provocată de încălzirea globală, va accelera procesul de eroziune a platoului tibetan de către cursurile rîurilor ce traversează Himalaya, favorizînd producerea unor inundaţii masive. În ultimii 2,5 milioane de ani, înaintarea şi retragerea gheţarilor au modelat peisajul în profunzime şi au influenţat climatul din Himalaya, mai ales în regiunea în care rîul Yarlung Tsanmgpo, cursul superior al fluviului Brahmaputra pe teritoriul chinez, se bifurcă spre sud înainte de a ajunge pe teritoriul indian. În această regiune, rîul pierde în altitudine aproximativ 3.000 de metri, într-o zonă cu o lungime de mai puţin de 100 de kilometri. La gura rîului, apa trece printr-o pantă abruptă şi eroziunea este foarte intensă. Ar fi fost logic ca, în timp, eroziunea să provoace incizii adînci în platoul tibetan, în amonte. Pînă acum nu s-a întîmplat acest lucru. Înaintarea gheţarilor în timpul erei cuaternare a încetinit considerabil procesul de eroziune şi apariţia inciziilor în relief de-a lungul cursurilor de apă din regiunea Namche Barwa din sud-estul Tibetului. Dacă gheţarii se vor retrage în perioada actuală, nivelul apelor va creşte, iar acest lucru va duce la formarea mai multor lacuri în spatele morenelor. Unele dintre aceste lacuri vor provoca inundaţii catastrofale, prin ruptura digurilor, fapt ce va avea consecinţe grave asupra populaţiei locale şi a oamenilor care locuiesc în aval. Numeroase inundaţii care au avut loc în trecut, în India, au fost provocate de spargerea barajelor naturale situate în Tibet. În afară de eroziune, relieful Himalayei este modelat şi de puternice mişcări tectonice.
Schimbările climatice ameninţă cu extincţia aproape 75% din coloniile de pinguini din Antarctica. În raportul prezentat de World Wide Fund for Nature, o creştere a temperaturilor cu 2 grade Celsius ar putea să survină în mai puţin de 40 de ani, ceea ce va conduce la dispariţia pinguinilor. Această încălzire va avea drept consecinţă o scădere severă a masei de gheaţă din oceanul îngheţat, care reprezintă teritoriul predilect de viaţă al pinguinilor imperiali şi a celor din specia Adelie. Dispariţia parţială a gheţii din cadrul apei marine ar putea să se traducă şi printr-o diminuare a bancurilor de krill, un mic crustaceu care este alimentul de bază al pinguinilor, obişnuiţi să trăiască în frig şi în condiţii extreme. Odată cu creşterea continuă a temperaturilor şi cu diminuarea zonelor lor de hrănire şi de cuibărit, asociate calotei glaciare, s-a remarcat deja o reducere importantă a populaţiilor existente. Raportul a fost prezentat la Barcelona, unde are loc Congresul Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.