Am vorbit atât de mult despre politică, încît m-am gândit să mai schimb registrul „stilistic”, mai ales că subiectul de faţă, chiar dacă are şi unele conotaţii politice de ordin general, este foarte actual, avînd în vedere clima capricioasă ce ne-a dat de furcă în ultimele zile. Nu ştiu cît de bine vă mai amintiţi de canicula din vara trecută, dar sînt sigur că n-aţi uitat efectele economice ale secetei, care ne-au golit buzunarele de banii pentru coşul zilnic cu tîrguieli! Este adevărat că valul de căldură a coincis cu vacanţa mare, ceea ce ne-a permis, măcar unora dintre noi, să ne refugiem din calea caniculei, care pe unde a putut. Însă tocmai din această pricină, multă lume nu a dat atenţie nenumăratelor comentarii şi prognoze făcute în media sau publicate prin ziare. Eu am fost curios şi am ţinut minte, iar acum am ocazia să refac întregul scenariu climateric, ca să vedeţi ce ne aşteaptă pe toţi… Pretextul acestui editorial mi l-a oferit lectura unei cărţi surprinzătoare. Brian Fagan, antropolog, dar şi meteorolog de meserie (ciudată alăturare!) a publicat un volum devenit best – seller, „The Great Warming” (Marea Încălzire). Profesor la cunoscuta universitate californiană „UCLA”, cercetătorul britanic este şi corespondent al Institutului Regal de Meteorologie de la Londra. În această calitate el a vizitat vara trecută România şi a fost invitat la postul public de televiziune, unde l-am putut urmări şi eu. Astăzi pot pune „cap la cap” ce am auzit atunci, mai ales despre România, cu ceea ce am citit în cartea sa, încă netradusă la noi, despre încălzirea globală. O să vedeţi ce legătură strînsă are chestia asta cu…coşniţa!

Pe scurt, schimbările de climă tot mai evidente au un precedent istoric. Între anii 800 şi 1300, după Hristos, Europa a cunoscut aşa numita „perioadă caldă medievală”, în care agricultura s-a dezvoltat extraordinar, avînd norocul să nu se confrunte cu seceta. În schimb, în alte părţi ale lumii, excesele - fie de secetă, fie de ploaie - au adus după ele foamete, sărăcie, epidemii şi chiar războaie! După această perioadă a urmat „mica glaciaţiune”, de prin 1300 pînă la jumătatea secolului al XIX - lea. Atunci s-a aşezat în Europa „tiparul” calendaristic al celor patru anotimpuri, într-o formă apropiată de ceea ce ştim noi astăzi. Începînd din secolul XX, temperatura medie globală a început să crească încet, dar constant, şi nu se va opri pînă în secolul următor! Aşa se explică - ne spune Fagan (atît din punct de vedere antropologic, cît şi meteorologic) - explozia demografică a populaţiei planetare în secolul trecut, precum şi avansul economic decisiv luat de ţările cu o climă temperată. Dar resursele de apă ale omenirii sînt mai reduse astăzi, decît acum o mie de ani, ceea ce înseamnă că marea secetă care se apropie în secolul următor, pe un fond general de caniculă, va avea efecte devastatoare, ducînd la migraţii întregi de populaţii dintr-o zonă în alta a planetei. Urmările vor fi conflicte sociale majore, foamete şi boli, ceea ce va duce la o scădere spectaculoasă şi dramatică a numărului de locuitori ai planetei. Ce se va întîmpla în România? Fiţi atenţi! În următoarea sută de ani se va petrece „deşertificarea” întregului sud al ţării, de la bariera Carpaţilor în jos şi de la Turnu - Severin pînă la malul mării. Bărăganul va ajunge să arate ca plajele de la Vadu sau Sf. Gheorghe, adică o întindere de nisip „punctată”, din loc în loc, de cîte un smoc de iarbă, făcînd imposibilă practicarea agriculturii. Majoritatea rîurilor din Oltenia, Argeş şi Muntenia vor seca sau se vor transforma în pîrîuri. Debitul Dunării va scădea sub jumătate! Din cauza topirii gheţarilor, nivelul Mării Negre va creşte cu circa 7-8 metri… În acest fel vor dispărea toate plajele de pe litoralul românesc şi bulgar, iar limba de pămînt care desparte lacul Siutghiol de mare va fi acoperită total de ape, staţiunea Mamaia încetînd să mai existe!! Şantierul naval şi portul Constanţa vor fi înghiţite complet de mare. Cam 80% din fauna şi flora Deltei Dunării vor fi distruse. Timp de patru luni pe an, vara, în sudul României, temperaturile vor varia între minimum 35 C şi 46 – 47 grade C. Pentru comparaţie, Fagan spune că Suedia va avea clima Greciei, iar Grecia, clima Etiopiei! Primăvara va dispărea ca anotimp, toamna va fi un fel de „vară indiană”, iar iarna se va umbla în loden-uri sau haine de piele subţiri, la sud de Carpaţi. Nici măcar 10% dintre animalele domestice şi vietăţile bune de mîncat nu vor putea supravieţui. Europa se va confrunta, vreo cîteva decenii, cu o gravă criză energetică şi cu o mare lipsă a alimentelor de bază, gen mălai, făină, ulei, cartofi. Mă întreb ce iad va fi la Tropice sau Ecuator…Singura consolare pe care ne-o oferă Fagan este faptul că, nefiind vorba de un cataclism atomic, nici viaţa, nici rasa umană nu vor dispărea de pe Terra. Mersi! Aş putea continua în felul acesta pe toată pagina ziarului. Are vreo legătură încălzirea globală cu banii de coşniţă? Păi, fraţilor, dacă asta ne aşteaptă, ce mai contează cine cîştigă alegerile viitoare?!