În cursul zilei de vineri, incendiile de pădure continuau să facă ravagii în Europa de Sud, afectată la începutul săptămînii de caniculă, în condiţiile în care mercurul din termometre a început să coboare în majoritatea regiunilor afectate.

Italia a instaurat starea de calamitate naturală în regiunile din centru şi sud, afectate de flăcări şi trebuie să deblocheze fonduri semnificative pentru a acoperi pagubele din sectorul agricol, estimate la un miliard de euro. Peste 5.000 de hectare de culturi au fost distruse în ţară. Potrivit estimărilor revizuite în creştere de Organizaţia Internaţională pentru Protecţia Mediului (WWF), 9.000 de hectare dintr-o zonă protejată au început deja să fumege.

În Grecia, în Peloponez, una dintre regiunile turistice din ţară, aproape 15.000 de hectare au fost afectate deja de la începutul săptămînii, potrivit primelor estimări ale autorităţilor. Pompierii continuau să se lupte şi în a patra zi consecutivă cu 12 incendii din ţară. Cel mai puternic a izbucnit în departamentul Achaia din Peloponez. Avînd un front cu o lungime de 30 de kilometri, focul a distrus deja 100 de case şi a provocat moartea a trei persoane în vîrstă, care au refuzat să îşi părăsească locuinţele, în pofida apelurilor autorităţilor. Incendiile au continuat şi în alte regiuni din Peloponez (Messena şi Corint), în Beoţia (centru) şi în departamentele Salonic, Ioanina, Kastoria, Florina, Pieria şi Kozani din nord. Mai multe mine datînd din cel de-al doilea Război Mondial au făcut dificil accesul pompierilor către masivele din regiunile Ioannina şi Kastoria. La cererea premierului grec, Costas Caramanlis, sînt aşteptate întăriri ruse, în special un avion promis de preşedintele Vladimir Putin.

Un alt avion rus a fost trimis Serbiei, pentru a sprijini pompierii, armata şi poliţia, care se confruntă cu 16 incendii de pădure. Turcia, Slovenia şi Croaţia au trimis elicoptere şi un aparat de tip Canadair în Macedonia, unde au izbucnit 20 de incendii de pădure, unele de origine criminală, potrivit autorităţilor. În Bulgaria, 23.000 de hectare de pădure au fost distruse în ultimele zile, iar autorităţile au facut apel inclusiv la prizonieri pentru a le ajuta să le stingă. Starea de urgenţă este în vigoare, în continuare, în regiunile Kazanlîk, din centrul ţării şi Maglizh, din sud, în timp ce în Stara Zagora, Pazardzhik şi Smolian, din sud şi în Kyustendil, din vest, situaţia este critică. În Croaţia, un incendiu izbucnit marţi afectează insula Sholta, iar 400 de turişti au fost evacuaţi. Aproape 400 de hectare de pădure şi de măslini au fost distruse deja, iar incendiile din parcul naţional Velebit şi dintr-o zonă din apropiere de oraşul Vrgoraci ard în continuare. În Macedonia, autorităţile au ridicat, vineri, starea de urgenţă decretată joi, după scăderea temperaturii la 33 de grade, faţă de 46 de grade la începutul săptămînii, în timp ce în Serbia, mercurul din termometre indica vineri 35 de grade, faţă de 45 marţi.

În Republica Moldova, situaţia este şi mai dramatică. Potrivit estimărilor de la Chişinău, seceta a provocat în agricultură pagube de aproape un miliard de dolari, iar autorităţile au cerut ajutor internaţional. Premierul moldovean, Vasile Tarlev, a trimis mai multe scrisori omologilor săi şi şefilor de stat. Şi preşedintele Vladimir Voronin a cerut ajutorul diplomaţilor străini acreditaţi la Chişinău, afirmînd că situaţia din această vară este mult mai gravă decît la seceta din 1946, pentru că aproape 85% din suprafaţa arabilă este compromisă. Cu toate acestea, moldovenii au fost asiguraţi că pîinea şi produsele de panificaţie nu vor fi scumpite. Dacă va fi necesar, Chişinăul va suplimenta proviziile de grîu cu importuri din ţările vecine, Ucraina şi Federaţia Rusă, se arată într-un comunicat al preşedinţiei de peste Prut.