Patru celule ale Secţiei Exterioare a Penitenciarului Poarta Albă, situate în localitatea Valu lui Traian, au fost mistuite de flăcări sîmbăta trecută. Incendiul a izbucnit în jurul orei 07.30 şi a fost observat de un gardian care a văzut fumul ce ieşea din acoperişul clădirii, deasupra a două dormitoare. Gardianul a oprit alimentarea cu energie electrică concomitent cu măsura de alertare a personalului şi deţinuţilor. Condamnaţii care se aflau la acea oră în dormitoare au fost scoşi din incintă, pe un terenul de recreere, după care s-au scos actele şi documentele aflate în clădire şi ce s-a mai putut salva din lucrurile deţinuţilor. Din declaraţiile conducerii penitenciarului, cînd au fost solicitaţi telefonic pompierii la numărul de urgenţă 112, în prima cameră afectată de incendiu se aflau doar cinci deţinuţi, restul de 21 aflîndu-se deja la muncă. În cîteva minute, focul s-a extins la alte două camere unde se aflau peste 20 de deţinuţi, care au fost evacuaţi odată cu bagajele pe care le aveau. Din spusele cadrelor penitenciarului, pînă la intervenţia pompierilor angajaţii au alertat grupa de protecţie şi stingere a incendiilor din incinta instituţiei. Aceştia au intervenit cu stingătoarele din dotare care s-au dovedit însă inutile înaintea văpăilor a căror căldură, povestesc martorii, dogorea pînă la o distanţă de 100 metri de pereţii clădirii. Furtunul de grădină, folosit de un deţinut pînă la venirea pompierilor, nu a făcut faţă limbilor de foc care se înălţau deasupra acoperişului pînă la trei-patru metri. Focul s-a extins cu viteză din cauză că acoperişul clădirii era construit din lemn uscat de brad şi stuf, iar tavanul celor patru camere în care dormeau deţinuţii şi a anexelor acestora era din rigips. Închisoarea de la Valea Seacă, aşa cum mai este denumit, funcţionează în clădirile vechi care au aparţinut unei foste unităţi militare desfiinţate în urmă cu mai mulţi ani. În doar 30 de minute, pereţii din cărămidă ai penitenciarului deveniseră o torţă din cauza vopselei cu care fuseseră daţi de-a lungul timpului. Patru autospeciale şi o ambulanţă SMURD au ajuns la locul incendiului dar focul mistuise deja o mare parte a clădirii. Cele patru camere de detenţie în care încăpeau pînă la 80 de condamnaţi, biroul supraveghetorului şi încăperile auxiliare cu grupurile sanitare au fost făcute scrum. Timp de patru ore şi jumătate, cele patru echipaje de pompieri au încercat să ţină sub control flăcările care, dacă ar fi fost vînt, ar fi putut să cuprindă şi alte obiective. După stingerea incendiului nu au mai rămas în picioare decît hornurile din cărămizi, pereţii crăpaţi şi gratiile de la ferestre. În interior totul era transformat în cenuşă pe o suprafaţă de 500 metri. Conform regulamentului închisorii, simultan cu eforturile de stingere a incendiului, au fost suplimentate forţele de ordine şi pază ale închisorii. Aproape 30 de gardieni, au fost mobilizaţi de la domiciliu fiind distribuiţi atît în obiectivele de supraveghere cît şi în patrulele care au asigurat ordinea în interiorul penitenciarului pentru a preveni eventualitatea vreunei evadări pe perioada haosului produs de pîrjol. O altă măsură a fost aceea de separare preventivă a deţinuţilor, pentru evitarea incidentelor. Cînd situaţia s-a stabilizat, s-a efectuat apelul nominal al deţinuţilor în urma căruia nu s-a înregistrat niciun deţinut dispărut. Unii martori ai evenimentului se tem că dacă focul ar fi izbucnit peste noapte, cînd deţinuţii dormeau, situaţia s-ar fi putut transforma într-o tragedie. Deşi nu s-au înregistrat victime, potrivit pompierilor, valoarea pagubelor materiale este considerabilă. Deşi deţinuţii de la Penitenciarul cu regim semi-deschis de la Valu lui Traian aduc venituri de peste 100.000 euro anual Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din România, în incintă nu există niciun sistem de detectare automată a incendiilor. Din primele constatări ale pompierilor a rezultat că incendiul a fost cauzat de un scurtcircuit la instalaţia electrică. Cu toate acestea, cei care cunosc penitenciarul nu exclud posibilitatea ca focul să fi izbucnit din cauza sistemului vechi de încălzire, a sobelor de teracotă.