Perioada marilor reduceri din magazine se apropie și mulți dintre români așteaptă cu nerăbdare să își cumpere la preț mai mic lucruri de care au mai mult sau mai puțină nevoie. Există totuși și o categorie de persoane care cumpără lucruri fără să aibă nevoie de ele și fără să țină cont de preț, de reduceri sau de orice alt factor. Lavinia, de exemplu, o tânără care locuiește singură după ce părinții ei au plecat la muncă în străinătate, cheltuie toți banii pe care îi primește de la părinți, în doar câteva zile. Își cumperă haine și bijuterii, fără cumpătare. Când rămâne fără bani, ajunge să se împrumute prietenilor și să ceară din nou bani părinților. Așa a ajuns să aibă o colecție impresionantă de lucruri, deținând chiar și trei parfumuri de același fel, neîncepute. Psihologii spun că astfel de persoane se confruntă cu o dependență de cumpărături, similară cu adicția de alcool, droguri, sex, mâncare sau muncă. ”Avem două situații: una este să strângi bani ca să îți cumperi lucruri de care ai nevoie atunci când sunt reduceri și să economisești - având un comportament normal, dar există și cazuri de dependențe, când oamenii cumpără lucruri de care nu au nevoie, pe care deja le au, pentru că nu își pot controla impulsul”, a explicat psihoterapeutul Aurelia Moraru, lector la Facultatea de Psihosociologie a Universității ”Andrei Șaguna” din Constanța.

GOLUL INTERIOR NU SE UMPLE CU OBIECTE Specialistul a explicat că persoanele care au o astfel de dependență, la fel ca cei care suferă de adicții de orice fel, spun că au un gol interior pe care încearcă să îl umple cu obiecte. ”Este o tulburare psihică, ce apare pe fondul unor carențe afective: oamenii încearcă să compenseze lipsa afectivității din familie și din partea prietenilor sau lipsa de atenție din partea soțului ori lipsa aprecierii la locul de muncă, încercând să umple golul din ei cu obiecte. De cele mai multe ori, în spatele comportamentului de acest fel se ascunde o depresie”, a explicat psihoterapeutul. Totuși, dependența de cumpărături nu apare dintr-o dată, ci în timp, pe măsură ce individul continuă să achiziționeze lucruri. ”Obiectele cumpărate sunt un stimul pentru golul pe care îl au, așa că oamenii, pentru a se simți plini de viață, pentru a simți că au un sens - pentru că de multe ori dependenții nu au prieteni sau familie, nu se simt fericiți - cumpără lucruri. Totuși, este vorba de o fericire trecătoare”, a subliniat psihoterapeutul.

CUM INTERVINE SPECIALISTUL Persoanele care au astfel de comportamente compulsive au nevoie de ajutor specializat, psihoterapeuții având metode de intervenție pentru schimbarea comportamentului, dar și de relaxare și hipnoză pentru vindecarea traumei, fie că este vorba de carențe afective din copilărie sau evenimente petrecute de-a lungul vieții. ”Se lucrează pe echilibrarea personalității și pe umplerea golului interior. Psihoterapeutul îl ajută pe client să acceadă la forța interioară pe care o deține, și să se conecteze la spiritualitate, care să ducă la unificarea personalității. Prin psihoterapie, se deblochează acele căi închise de traume, pentru că omul are forța necesară pentru a depăși traumele și a se simți întreg”, a explicat psih. Moraru. Specialistul avertizează că drumul este greu și sinuos, dar în același timp este un drum al devenirii și al evoluției personale. Când individul depășește suferințele, încheie un ciclu, și își găsește resursele să evolueze. Din experiența cu clienții, psihoterapeutul Aurelia Moraru spune că intervenția specializată duce la diminuarea dependenței, și în final, la conștientizare, autoasumare, autoresponsabilizare, decizii și alegeri libere, pacientul capătă o înțelegere profundă a cauzelor care au determinat adicția de cumpărături. Oamenii se construiesc și se redescoperă pe ei înșiși fără încetare, ajungând să-și gasească suportul în ei înșiși și devin responsabili pentru propria persoană.

Ai un prieten dependent de cumpărături? Cum îl ajuți?

CUNOAȘTEȚI UN DEPENDENT DE CUMPĂRĂTURI? Dacă aveți printre cunoscuți un dependent de cumpărături, ar trebui să îl îndrumați, cu tact și prietenie către un specialist. Dacă primește un sfat nesolicitat, persoana în cauză va adopta o atitudine defensivă și nu va recunoaște că are o problemă. ”Trebuie să îl facem să conștientizeze că are o problemă într-un mod neagresiv, delicat, să oferim sugestii îmbrăcate prietenesc, cald și să îi sugerăm să apeleze la un specialist care are mijloacele necesare și pregătirea să identifice o problemă de acest fel”, a explicat psihoterapeutul. Deși poate părea că o discuție cu prietenul de încredere este o soluție a problemei, de fapt nu este o bună idee, explică specialistul. ”Când discuți cu cineva are loc un transfer negativ. Psihologul are puterea să se debaraseze de emoțiile și încărcătura negativă primită de la clienți. În plus, psihologul este singurul care te poate ajuta într-un mod profesional. Omul inteligent apelează la specialist la timp pentru a-și rezolva problema, ca să trăiască fericit în continuare. Psihologul nu te judecă și îți asigură confidențialitatea”, a explicat psih. Moraru. În plus, specialistul tratează fiecare caz individual, adaptat în funcție de personalitatea fiecăruia, de vârstă, de cultură, de problemele cu care se confruntă.