În ciuda crizei economice, cu repercusiuni directe şi asupra culturii româneşti, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) a alocat, totuşi, fonduri pentru cercetările arheologice sistematice. În vechea Dobroge, sezonul arheologic se deschide, anul acesta, ceva mai târziu, comparativ cu alţi ani, pe 26 iulie, când specialiştii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) vor relua campaniile pe şantierele din judeţ.

Cercetările arheologice debutează, luni, la cetatea Ulmetum, sub îndrumarea arheologului Liviu Lungu, continuându-se săpăturile din campaniile anterioare. În ciuda dificultăţilor financiare, a efectivului redus - faţă de anii precedenţi - şi a volumului mare de muncă, săpăturile arheologice la cetatea situată în marginea de sud-est a comunei Pantelimon vor beneficia de aceeaşi atenţie din partea specialiştilor constănţeni.

Unul dintre cele mai importante obiective ale campaniei din acest sezon îl reprezintă săparea edificiului descoperit de Vasile Pârvan, înainte de Primul Război Mondial. La această clădire impozantă, situată aproape în mijlocul cetăţii, cu o încăpere absidată, despre care marele arhelog Pârvan a spus că nu este, cu siguranţă, o bazilică, cercetările sunt reluate după aproximativ un an în care au stagnat. Totodată, în cadrul actualei campanii, se va continua cercetarea în amănunt şi scoaterea la iveală a zidului de incintă pentru eventuale restaurări. Un alt obiectiv al campaniei actuale îl reprezentă continuarea săpăturilor în sectorul sud-estic, la bazilică şi la clădirile adiacente.

Potrivit izvoarelor istorice, cetatea Ulmetum a fost construită în jurul secolului al III-lea, în perioada romană târzie şi a dăinuit până în veacul al VI-lea, în timpul epocii romano-bizantine. Cetatea a devenit, treptat, aşezare fortificată, în secolul al V-lea fiind atacată şi aproape distrusă de trei valuri hunice. Numele său se regăseşte în inscripţia descoperită la sfârşitul secolului al XIX-lea, în care erau amintiţi locuitorii „cives romani et Bessi consistenses vico Ulmeto” („cetăţenii romani şi bessi consistenţi din satul Ulmetum”).

La Ulmetum, primele săpături sistematice au fost efectuate de către arheologul Vasile Pârvan, în 1912, rezultatele campaniilor de cercetare fiind cuprinse în volumul „Cetatea Ulmetum”. După o pauză îndelungată, cercetările de la Ulmetum au fost reluate, în 2004, de către un colectiv de cercetători de la MINAC.

Anul acesta, MCPN a alocat fonduri pentru săpăturile de la Ulmetum, Albeşti, Cheia şi Hârşova, iar startul cercetărilor sistematice va fi dat, luni, la cetatea Ulmetum (Pantelimon).