La cetatea de la Hîrşova va începe, pe data de 30 iunie, o nouă campanie de cercetări arheologice, fiind cea de-a 16-a acţiune de acest gen din seria recentelor săpături. Colectivul care se va ocupa de derularea lucrărilor este compus din specialişti de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa şi de la Universitatea „Ovidius” - Constantin Nicolae, Cristina Talmaţchi, Aurel Mototolea, Dumitru George. Cercetările din cetatea Carsium sînt deosebit de importante pentru că aduc în atenţie elemente noi, care permit o mai bună cunoaştere a evoluţiei civilizaţiei romane la Dunărea de Jos.

Potrivit responsabilului Muzeului Carsium, dr. Constantin Nicolae, în trecut au mai existat tentative de acest gen, în anii 1939, 1943 şi 1963, dar, de fiecare dată, activităţile erau abandonate. Cetatea de la Hîrşova este singura de pe linia Dunării româneşti care are o continuitate atît de mare: clădită de romani, stăpînită de bizantini, intră, apoi, în componenţa Ţării Româneşti şi în final, devine cetate otomană. „18 secole de construcţii, distrugeri, refaceri, de cele mai multe ori, pe acelaşi amplasament, creează mari probleme cercetării ştiinţifice, munca devine extrem de complexă şi adesea, lipsită de spectaculosul pe care îl aşteaptă orice arheolog. Asta explică de ce este aşa de puţin cunoscută şi campaniile vechi au fost abandonate atît de repede”, spune dr. Constantin Nicolae. Acesta consideră că actuala etapă a săpăturilor din cetatea de la Hîrşova se datorează, în mare măsură, regretatului Adrian Rădulescu, cel care a ţinut mult ca obiectivul să fie inclus pe lista şantierelor permanente ale Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa. Astfel s-a ajuns, în prezent, la cea de-a 16-a campanie.

Conform precizărilor responsabilului muzeului de la Hîrşova, dr Constantin Nicolae, săpăturile de anul acesta se vor desfăşura în mai multe etape şi vor fi abordate mai multe sectoare. Pe platoul cetăţii sînt, deja, în stadiu avansat, două puncte importante de lucru: sectorul „incinte vest” şi „sectorul bazilica”. În primul sector se urmăreşte degajarea zidurilor care au asigurat apărarea cetăţii în diferite perioade şi epoci istorice, pentru a se putea stabili cu exactitate întinderea şi cronologia fortificaţiei. Săpăturile de acolo sînt deosebit de importante întrucît s-a putut stabili că resturile de ziduri care se vedeau la suprafaţă nu sînt romane, cum s-a crezut timp de cîteva decenii, ci se datează în epoca medievală. „Zidurile romane sînt la adîncime mare, minus 3-5 metri şi au fost construite direct pe stîncă. Abia în campania anului trecut s-a identificat un turn al incintei de vest a cetăţii romano-bizantine. Anul acesta se vor executa mai multe sondaje, pentru a se urmări aliniamentul zidului roman de care se leagă turnul descoperit”, a explicat Constantin Nicolae.

În celălalt sector al cetăţii se cercetează inelele medievale care se aşează deasupra unei probabile bazilici creştine. Absida acesteia a fost descoperită în urmă cu 10 ani. De asemenea, se mai fac cercetări în zona de pe malul Dunării, acolo unde au funcţionat, după cum se pare, carierele romane şi au fost ridicate mai multe resturi de ziduri care aveau misiunea să impiedice pătrunderea spre interiorul fortificaţiei.

Cercetările din cetatea Carsium au o importanţă deosebită pentru descoperirea de noi informaţii privitoare la civilizaţia romană în această regiune. La Hîrşova s-au făcut, deja, importante descoperiri arheologice din acest punct de vedere, printre care amintim cercetarea unei necropole cu mai multe morminte zidite în urmă cu peste două decenii, una din cele mai bogate de pe linia Dunării, cu un inventar de excepţie.