Dacă în anii ‘70 România se clasa pe un loc onorabil în ceea ce priveşte recunoaşterea din punct de vedere turistic la nivel mondial, acum ţara noastră nu se mai regăseşte în niciun top. Cine se face vinovat? În vreme ce unii agenţi din turism spun că legislaţia nu-i avantajează şi astfel promovarea lasă de dorit, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, prezentă la Sanatoriul Balnear din Mangalia, care este gazdă, începând de vineri, 19 aprilie şi până duminică, 21 aprilie, a Conferinţei Naţionale pentru Turismul de Sănătate (organizată de Fundaţia „Amfiteatru”, în parteneriat cu Colegiul Medicilor din România, Primăria Municipiului Mangalia, Asociaţia Română de Balneologie şi Asociaţia Jurnaliştilor şi Scriitorilor în Turism din România, etc.), îi contrazice, explicând că legislaţia, aşa cum este ea, poate fi aplicată, însă pentru asta trebuie disciplină. România este o ţară care se bucură de resurse naturale miraculoase pentru care mulţi ne invidiază. Ce se face, însă, concret, pentru a le face cunoscute atât în ţară cât şi peste hotare? Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, a investit într-un desen (celebra frunză), mult comentat de altfel, nici mai mult nici mai puţin decât 14 milioane de euro. Rezultatul? Au năvălit turiştii străini în România? Evident, nici pomeneală. Ministrul Grapini a criticat dur investiţia, precizând că nu este firesc să se dea atâţia bani pe un simbol, ci trebuie realizat un set de valori, în care să fie inclus, printre altele, şi turismul balnear. „Turistul vrea să ştie clar ce îi oferă România”, adaugă demnitarul. Asta se încearcă în prezent - promovarea turismului balnear, prin organizarea unor evenimente care adună oficiali din Turism, dar şi din ministere colaboratoare, în ideea de a colecta propuneri şi a le dezbate şi selecta pe cele mai bune, care pot fi puse în practică şi care pot schimba „faţa” turismului balnear. Conferinţa de la Mangalia a adunat numeroşi factori ce ar putea contribui la punerea „pe picioare” a turismului. Grapini s-a arătat deschisă iniţiativei private, subliniind că niciodată nu va refuza partenerul privat.

NU ŞTIM SĂ NE FOLOSIM VALORILE „România a pierdut până acum „teren” pentru că nu a ştiut să-şi folosească valorile. România are potenţial, are resurse importante pe care trebuie să le valorificăm”, a spus ministrul. Nu în ultimul rând, demnitarul a făcut referire şi la introducerea Directivei 24/2011 privind medicina transfrontalieră. Pacienţii vor putea avea libertatea să-şi aleagă ţara unde se vor trata. „Trebuie să fim pregătiţi, astfel încât pacientul să plece mulţumit. Mai avem în România specialişti de talie mondială în aproape toate domeniile, la care se adaugă şi resursele naturale”, adaugă Grapini, care şi-a asumat că va face tot ce se poate pentru a promova, dar şi dezvolta turismul balnear, inclusiv apelând la fonduri europene, dar pentru asta are nevoie de sprijin, de parteneri.

TURISMUL DE SĂNĂTATE, EXTREM DE IMPORTANT La rândul său, dr. Vasile Cepoi, consilierul de stat pe probleme de sănătate în Cancelaria prim-ministrului Victor Ponta, a subliniat că ţara noastră are trei atuuri în ceea ce priveşte turismul de sănătate: resurse naturale de excepţie, valoarea crescută a actului medical şi valoarea istorică a staţiunilor. Punctele slabe sunt insuficienta promovare, neîncrederea turiştilor în serviciile oferite din cauza lipsei de coordonare între instituţiile statului pentru dezvoltarea acestui segment. „Este nevoie de suport din partea autorităţilor pentru domeniul turismului de sănătate, prin depăşirea abordării fragmentate, rigide şi implicarea autorităţilor centrale şi locale”, a declarat dr. Cepoi. În acest sens, primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, are în plan promovarea turismului, arătându-şi intenţia de a aşeza staţiunile pe lista turistică a lumii, prin promovarea, în amănunt, a resurselor, baze de tratament balneare, izvoare termale despre care, spune el, oamenii nici măcar nu știu unde sunt.

IMPORTANŢA CALITĂŢII Dr. Cepoi a evidenţiat importanţa calităţii şi garantarea acesteia prin introducerea standardelor de calitate şi a certificărilor recunoaşterii internaţionale, prin implementarea unui sistem de management al calităţii în turismul de sănătate. Dr. Cepoi explică, potrivit Directivei UE 24/2011, că România trebuie să aibă un punct de contact naţional care să ofere informaţiile necesare referitoare fie la serviciile medicale, fie la costuri, fie la existenţa unui sistem de asigurare de răspundere profesională care să garanteze acoperirea eventualelor prejudicii etc. „Componenţa transfrontalieră poate fi impulsul pentru mobilizarea resurselor strategice. În acest fel, turismul de sănătate ar aduce beneficiile sale directe – resursele financiare ale turiştilor străini, dar şi beneficii indirecte: recuperarea pacienţilor români, reintegrarea lor în societate şi în producţie”, a declarat consilierul. Pentru realizarea obiectivelor, el a spus că se impune trecerea de la parteneriatul public-public la public-privat. În ceea ce priveşte promovarea, el a precizat că se impune ca, în construirea de pachete de servicii, să se ţină cont de pacient, dar şi de nevoile însoţitorilor, fapt susţinut şi de Cristian Bărhălescu, fost secretar de stat în Turism.

MEMORADUM Concret, pentru implementarea unor proiecte de dezvoltare a turismului, Grapini a iniţiat un memorandum în care vor fi luaţi ca parteneri numeroase ministere, specialişti ce pot aduce propuneri. „Am creat un memorandum către Guvern prin care să lansăm la nivel naţional această strategie de turism şi această viziune de turism în sănătate. Pentru acest lucru vom avea nevoie de mici modificări legislative. Important este să fim pregătiţi ca cele 25 de obiective balneare, pot fi şi mai multe, să fie pregătite din punct de vedere al infrastructurii, dotării, dar şi din punct de vedere al personalului, să fie la nivel european. Omul compară şi poate să nu mai revină niciodată şi să ne facă o imagine proastă”, a declarat Grapini.

Re-birocratizare?

Grapini vrea reintroducerea avizelor ministeriale în turism

Ministrul Grapini a anunţat că are în plan o blocare a „construcţiilor haotice” prin control ministerial în „zonele de interes naţional turistic”. Mai exact, ministrul doreşte stabilirea zonelor în care planul urbanistic să fie avizat de către ministrul Turismului şi de către ministrul Dezvoltării, şi nu de consiliile locale, aşa cum se întâmplă în prezent. Acest fapt presupune, însă, o birocraţie în plus, o aşteptare a documentaţiilor ce pare a fi fără sfârşit, în unele situaţii, şi poate duce la crearea unui altfel de haos. Mai mult, iniţiativa seamănă destul de mult cu a predecesoarei sale, Elena Udrea, care dorea să devină „primarul litoralului”. Grapini a pregătit un memorandum în acest sens, care se află deja la ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea. „Noi creăm la nivel central cum trebuie să arate acele zone de interes naţional. Eu nu pot garanta că zonele de turism din România care sunt dotate natural vor putea să ajungă vreodată la nivel european. Şi vă dau exemplu Delta Dunării. Am colaborat cu asociaţia domnului Patzaichin, face nişte lucruri extraordinare, dar cu suferinţă în suflet a venit şi mi-a arătat că într-o zonă delimitată eco-turism în Deltă s-a trezit cineva să toarne betoane”, a declarat Grapini. „Atâta timp cât autorizaţiile sunt la nivel local, nu pot să intervin, pentru că este hotărâre de Consiliu Local. De aceea, am spus că, dacă vrem să avem zone turistice competitive cu piaţa mondială şi europeană, trebuie să luăm o decizie politică curajoasă care va deranja pe unii, mai ales pe primari, că le iei cumva pâinea şi cuţitul, că în acele zone, 10 sau 12 sau câte vom decide că vor fi, avizarea planului urbanistic va fi făcută de ministerul de resort, adică Ministerul Turismului şi de Ministerul Dezvoltării”, a spus Grapini.