Amnesty International (AI) a decernat cel mai prestigios premiu al său lui Malala Yousafzai, o adolescentă pakistaneză rănită la cap de miliţiile taliban, în urma unei campanii de promovare a dreptului la educaţie al fetelor. Malala Yousafzai a primit Premiul Ambasador al Conştiinţei 2013 împreună cu cântăreţul şi activistul american pentru drepturile omului Harry Belafonte, a precizat ONG-ul, la sediul său din Londra. Premiul, care recompensează „persoane care militează în favoarea promovării şi dezvoltării cauzei drepturilor omului, dând exemplu în acest sens în cursul vieţii”, a fost înmânat de cântăreţul irlandez de rock Bono, în cadrul unei ceremonii, ieri, la Dublin. „Noii noştri Ambasadori ai Conştiinţei sunt diferiţi în mai multe aspecte, dar împărtăşesc devotamentul faţă de lupta pentru drepturile omului, pretutindeni şi pentru toţi”, a subliniat Salil Shetty, secretarul general al Amnesty International.

Adolescenta pakistaneză s-a declarat onorată să primească acest premiu. „Aş vrea să profit de această ocazie pentru a le aminti tuturor că în lume există milioane de copii ca mine, care luptă zilnic pentru dreptul de a merge la şcoală”, a declarat Malala Yousafzai. „Mă simt deosebit de onorat să primesc acest premiu, deoarece am şansa de a-l împărţi cu Malala Yousafzai, o adevărată eroină a zilelor noastre”, a declarat, la rândul său, Harry Belafonte.

PROPUNERI, PROPUNERI Ieri a fost dată publicităţii şi lista celor propuşi de Parlamentul European (PE) pentru Premiul Saharov. Printre aceştia se regăsesc fostul consultant CIA Edward Snowden, cel care a deconspirat un vast program de spionaj al serviciilor secrete americane şi a primit azil temporar în Rusia, dar şi opozantul rus Mihail Hodorkovski. Edward Snowden este susţinut de grupul ecologist şi de cel al extremei stângi din forul legislativ european. Un candidat notabil este pakistaneza Malala Yousafzai, sprijinită de grupurile conservator, socialist şi liberal din PE. Mihail Hodorkovski, fostul magnat rus al petrolului, opozant al preşedintelui Vladimir Putin şi care în prezent este încarcerat, este un alt candidat la Premiul Saharov. Printre cei propuşi se mai regăsesc militanţii belaruşi deţinuţi Ales Bialaţki, Eduard Lobau şi Mykola Statchevici, „oamenii-statuie” care s-au remarcat în timpul manifestaţiilor din Piaţa Taksim din Istanbul, doi ziarişti etiopieni, Reeyot Alemu şi Eskinder Nega, dar şi campania „CNN Freedom Project” împotriva sclaviei moderne, lansată de postul american de televiziune.

Numele celor trei finalişti vor fi dezvăluite pe 30 septembrie, iar pe 10 octombrie, şefii grupurilor politice din PE vor alege câştigătorul. Premiul Saharov pentru libertatea de gândire va fi decernat pe data de 20 noiembrie, la Strasbourg. Începând din anul 1988, această distincţie îi recompensează în fiecare an pe cei care s-au remarcat în apărarea drepturilor omului şi a democraţiei. La ediţia de anul trecut, premiul a fost acordat iranienilor Nasrin Sotoudeh şi Jafar Panahi.

ANGAJAMENT PENTRU CORECTITUDINE Între timp, în plină campanie de promovare a drepturilor omului, Marea Britanie şi-a reiterat angajamentul faţă de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, într-o replică adresată Consiliului Europei, care a somat-o să dea explicaţii cu privire la acţiunile sale faţă de publicaţia „The Guardian” în cazul Snowden. „Am primit un răspuns exhaustiv din partea ministrului de Interne, Theresa May, în care Marea Britanie asigură că rămâne pe deplin angajată în favoarea respectării Articolului 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului cu privire la libertatea de exprimare”, a precizat, pentru agenţia franceză de presă, purtătorul de cuvânt al secretarului general al Consiliului Europei, Daniel Holtgen. Secretarul general al organizaţiei paneuropene, Thorbjorn Jagland, a considerat important de văzut dacă Guvernul britanic îşi reiterează acest angajament, dată fiind dezbaterea recentă din Marea Britanie cu privire la o eventuală renunţare la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Oficialul european a cerut clarificări din partea Marii Britanii referitor la metodele utilizate asupra cotidianului „The Guardian” în cadrul afacerii Snowden, apreciind că recenta detenţie a lui David Miranda, partenerul de viaţă al unui jurnalist aflat la originea publicării unor documente obţinute de fugarul american Edward Snowden, şi distrugerea unor hard-disk-uri aparţinând jurnalului ar putea ameninţa libertatea de exprimare.