Testarea Babeş-Papanicolau gratuită, în cadrul Programului Naţional de screening al Ministerului Sănătăţii (MS) pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, începe în judeţele Cluj, Bistriţa, Bihor, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, iar din 10 septembrie, în alte patru judeţe şi Bucureşti. „Toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin, asimptomatice sau fără antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin vor avea posibilitatea să efectueze testarea Babeş Papanicolau în cadrul programului gratuit al MS, care se desfăşoară pe o perioadă de cinci ani, primele şase judeţe fiind Cluj, Bistriţa, Bihor, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Din 10 septembrie, programul debutează şi în judeţele Arad, Timiş, Hunedoara, Caraş-Severin, Mureş, Bucureşti, Ilfov”, a declarat, ieri, ministrul Sănătăţii, dr. Vasile Cepoi. El a precizat că în proiectul care se derulează în Capitală testările se fac în reţeaua Institutului Oncologic Bucureşti, Spitalul Filantropia, Panait Sârbu, IOMC şi trei unităţi sanitare private, respectiv Medlife, Medicover şi Gral. Până la sfârşitul anului, programul va fi funcţional în toată ţara, reţelele fiind în faza de finalizare a pregătirilor tehnice, a precizat ministrul Sănătăţii. MS are în vedere, pentru 2012, testarea a peste 200.000 de femei care sunt eligibile pentru acest program. În cinci ani vor fi incluse în programul MS aproximativ şase milioane de femei. „Acest deziderat, însă, depinde de receptivitatea femeilor, motiv pentru care am pregătit campanii locale de informare atât prin media, cât şi prin cabinetele medicilor de familie”, a precizat ministrul Sănătăţii. Proiectul prevede ca programul de testare gratuită a femeilor să fie coordonat de nouă unităţi regionale de management.

PAŞI DE URMAT Potrivit ministrului, paşii pe care trebuie să-i urmeze o pacientă pentru realizarea testului sunt foarte simpli. „Ea se prezintă la cabinetul medicului de familie pentru a primi consiliere cu privire la prevenţia bolii. Tot aici se va stabili şi dacă aceasta se poate încadra în program. Medicul de familie va informa pacienta, îi va elibera un formular care asigură înscrierea în program şi o listă cu centrele de recoltare admise. Femeia se va programa la centrul de recoltare pentru recoltarea materialului celular cervico-vaginal. Probele vor fi transmise către centrul de recoltare al spitalului care a organizat screeningul sau, după caz, la laboratoarele de anatomie patologică, însoţite de formular. Rezultatul testului va fi transmis înapoi la cabinetul medicului de familie pentru a fi prezentat pacientei”, a spus ministrul.

CE SE URMĂREŞTE În 2012, programul de screening are alocat un buget pentru testare de 66 de milioane de lei, din fonduri proprii ale MS. Programul a fost elaborat în scopul prevenirii şi combaterii cancerului de col uterin şi are ca obiectiv principal reducerea incidenţei formelor invazive de boală şi a mortalităţii datorate acestora. „Prin implementarea programului urmărim, în primul rând, depistarea bolii în stadii cât mai precoce, vindecabile şi îndrumarea pacientelor cu leziuni precursoare sau incipiente pentru investigaţii suplimentare şi tratament de specialitate. De asemenea, avem în vedere creşterea gradului de informare a populaţiei, pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi utilizarea programelor de prevenţie”, a adăugat dr. Cepoi. El a menţionat că nu vor intra în program femeile care prezintă absenţa iatrogenă a colului uterin sau histerectomie totală pentru afecţiuni benigne şi femeile cărora li s-a stabilit deja diagnosticul de cancer de col uterin. Tot potrivit MS, femeile care au împlinit vârsta de 64 de ani, dacă la ultimele trei examene citologice Babeş-Papanicolau au avut rezultate normale, nu sunt incluse în acest program.