Autorităţile irakiene au adopta măsuri importante de securitate la Bagdad şi în toată ţara, pentru executarea lui Saddam Hussein. Afirmaţia a fost făcută vineri de către directorul de operaţiuni al Ministerului de Interne, generalul Abdul Karim Khalaf. Aceste măsuri de securitate sporite sînt aplicate în mai multe provincii ale ţării, avîndu-se în vedere şi impunerea unei interdicţii de circulaţie. Saddam Hussein a fost condamnat la moarte la 5 noiembrie de către Înaltul Tribunal Penal Irakian, pentru executarea a 148 de săteni şiiţi la Dujail 60 de kilometri la nord de Bagdad, în anii `80, în urma unui atentat împotriva convoiului prezidenţial. Curtea de Apel a Înaltului Tribunal Penal a respins marţi apelul fostului dictator, iar sentinţa trebuie executată în decurs de 30 de zile.

Un judecător irakian a declarat ieri, sub protecţia anonimatului că Saddam Hussein ar urma să fie executat cel mai tîrziu astăzi. Informaţii contradictorii parvin din Irak şi Statele Unite cu privire la momentul execuţiei, ceea ce presupune predarea sa în custodia forţelor irakiene. De altfel, nu este clar nici dacă fostul dictator se mai află sub controlul forţelor americane. Acesta ar fi fost predat de către forţele americane în custodia Guvernului irakian, au afirmat vineri avocaţii fostului dictator. Un alt avocat a precizat că oficialii americani i-au cerut să ridice bunurile personale ale lui Saddam Hussein şi ale lui Barzan al-Tikriti, fratele vitreg al lui Saddam, de asemenea condamnat la moarte. Saddam Hussein pare să se fi împăcat cu iminenţa execuţiei şi şi-a întîlnit marţi cei doi fraţi vitregi şi a transmis mesaje personale familiei. Totuşi, comisia de apărare a fostului dictator nu are nicio informaţie referitoare la data execuţiei.

Niciun detaliu nu a fost oferit referitor la circumstanţele, locul de spînzurare sau soarta cadavrului fostului lider, care este deţinut de armata americană într-un loc secret. Cel mai probabil din motive de securitate nici nu se vor da publicităţii astfel de informaţii pînă după execuţie. Potrivit unui responsabil de rang înalt al administraţiei americane, care s-a exprimat sub protecţia anonimatului, execuţia ar putea avea loc poate chiar azi. La rîndul său, premierul irakian Nuri al-Maliki a afirmat că nimeni nu se poate opune executării lui Saddam Hussein şi că acesta va fi spînzurat fără amînare. Ministrul irakian al Justiţiei a negat însă vineri că a preluat custodia lui Saddam Hussein de la trupele americane, precizînd că fostul dictator nu va fi executat decît în decurs de cel puţin o lună. Numai în cazul în care Consiliul Prezidenţial, format din trei persoane, emite un decret care ordonă execuţia mai devreme, Ministerul Justiţiei îl execută pe fostul lider înainte de 26 ianuarie. Dacă nu se emite un decret, Saddam va fi executat la orice dată ulterioară, ce urmează să fie stabilită de Ministerul de Justiţie. Pe fondul tuturor acestor speculaţii, preşedinţia finlandeză a Uniunii Europene şi-a reiterat vineri opoziţia faţă de execuţia fostului lider irakian.

Refugiaţi din propriile case

Lipsa unui climat de stabilitate şi seria de atentate care se înregistrează zilnic determină tot mai mulţi irakieni să îşi părăsească locuinţele devenite zone de conflict. Şi ieri un atacator sinucigaş a ucis zece persoane şi a rănit alte 11, în apropierea unei moschei şiite din oraşul Khalis, situat la nord de Bagdad. Peste 108.000 de irakieni şi-au părăsit locuinţele şi s-au înregistrat ca refugiaţi în luna noiembrie. După bombardarea, la 22 februarie, a unui monument şiit care a provocat un val de violenţe inetrconfesionale între şiiţi şi minoritatea sunnită, circa 432.000 de irakieni şi-au părăsit locuinţele. Numai în Bagdad, 42.000 de irakieni şi-au părăsit casele după bombardamentul de la Samarra. Capitala Bagdad are şapte milioane de locuitori. Guvernul recunoaşte că numeroase persoane nu se înregistrează la minister sau fug în afara ţării, astfel că nu sînt incluse în aceste statistici.

Majoritatea persoanelor care şi-au părăsit locuinţele provin din zonele agricole din jurul capitalei Bagdad. Regiunile şiite Kerbala şi Najaf, precum şi provinciile şiite din sudul ţării au găzduit cel mai mare număr de refugiaţi. Ministerul apreciază că o familie irakiană are în medie şase membri, astfel că numărul total de familii care şi-au părăsit casele după bombardamentul de la Samarra este de 72.000.

Intensificarea măsurilor de securitate a înregistrat şi un succes. Doi diplomaţi iranieni deţinuţi de armata americană în Irak au fost eliberaţi, vineri. Această informaţie nu a fost confirmată imediat de armata americană de la Bagdad. Autorităţile irakiene şi-au exprimat "nemulţumirea", afirmînd că cei doi iranieni deţinuţi se aflau în Irak în cadrul cooperării în materie de securitate dintre cele două ţări.