Scandalul privind banca BPN revine pe scena politică portugheză cu 15 zile înainte de alegerile prezidenţiale, afectând campania preşedintelui în exerciţiu, conservatorul Anibal Cavaco Silva, din cauza legăturilor sale cu foşti membri ai conducerii băncii, acuzaţi de corupţie. Considerat mare favorit la scrutinul din 23 ianuarie, Anibal Cavaco Silva este acuzat de adversarii săi că a beneficiat de favoruri din partea prietenilor săi politici, în timp ce aceştia conduceau BPN (Banco português de Negocios), naţionalizată în luna noiembrie 2008 de Guvernul socialist după descoperirea unei fraude financiare de 1,8 miliarde de euro. Preşedintele, care are mai ales o autoritate morală în Portugalia, ar fi realizat, potrivit informaţiilor de presă nedezminţite, un profit de 140% în 2003, din revânzarea acţiunilor, cumpărate cu doi ani înainte, de la SLN, banca mamă.

Banca BPN a fost condusă de membri de rang înalt ai Partidului Social-Democrat, de centru-dreapta, principalul partid de opoziţie din care face parte Anibal Cavaco Silva. Ultimul preşedinte al acesteia, Jose Oliveira e Costa, urmărit pentru abuz de încredere, escrocherie, fals şi spălare de capital, a fost secretar de stat pentru Afaceri Fiscale din 1985 până în 1991, în timp ce Anibal Cavaco Silva era premier. Până în prezent, preşedintele Cavaco Silva, în vârstă de 71 de ani, a refuzat să răspundă atacurilor, limitându-se să denunţe lipsa de demnitate şi insinuările nedrepte ale rivalilor săi, în timp ce afacerea, dezvăluită de săptămânalul „Expresso” în mai 2009, se află, din nou, pe prima pagină a ziarelor portugheze de mai multe zile.

Potrivit sondajelor realizate la sfârşitul lunii decembrie, preşedintele Cavaco Silva, un economist auster care a făcut din onestitatea sa principalul său argument politic, ar urma să fie reales fără probleme din primul tur al alegerilor prezidenţiale, beneficiind de peste 60% din intenţiile de vot. Principalul său rival de stânga, Manuel Alegre, susţinut de Partidul Socialist şi de Blocul de Stânga, reprezentând extrema stângă, ar obţine doar 30% din voturi, ceilalţi patru candidaţi fiind creditaţi cu mai puţin de 5%. În mod paradoxal, în timp ce campania electorală oficială se deschide duminică, criza economică şi consecinţele sale sociale au fost până în prezent absente din dezbateri.