Moartea preşedintelui venezuelean, Hugo Chavez, a lăsat ţara în stare de şoc şi incertitudine. Autorităţile au decretat şapte zile de doliu iar funeraliile naţionale sunt organizate mâine. Cortegiul funerar cu sicriul preşedintelui a părăsit, ieri, morga spitalului militar din Caracas şi s-a îndreptat spre Academia Militară, sub privirile a mii de persoane. Alături de catafalcul acoperit cu steagul Venezuelei se aflau Elena Frias, mama preşedintelui, fraţii acestuia şi membri ai administraţiei de la Caracas.

Ministrul Afacerilor Externe, Elias Jaua, a confirmat marţi seară că vicepreşedintele Maduro va fi preşedinte interimar şi că un scrutin prezidenţial va fi organizat în 30 de zile, conform instrucţiunilor preşedintelui. În ceea ce priveşte tranziţia, interpretările Constituţiei diferă de la Guvern la opozanţi, aceştia din urmă cerând ca interimatul să fie asigurat de preşedintele Adunării Naţionale, Diosdado Cabello, nu de vicepreşedinte.

REACŢII CONTRASTANTE Ştirea despre decesul lui Hugo Chavez a fost rapid comentată în afara ţării. Brazilia a evocat ”pierderea unui prieten”, preşedintele bolivian, Evo Morales, s-a declarat ”distrus”, în timp ce preşedintele SUA, Barack Obama, şi-a manifestat ”susţinerea faţă de venezueleni şi speranţa în relaţii constructive pe viitor”. În Cuba, ţară aflată sub perfuzia petrodolarilor venezueleni, Guvernul a decretat trei zile de doliu naţional şi a reamintit legătura foarte strânsă dintre liderul cubanez Fidel Castro şi Chavez. Preşedinţii Consiliului European, Herman Van Rompuy şi Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi-au exprimat tristeţea faţă de moartea lui Hugo Chavez, salutând dezvoltarea socială pe care acesta a realizat-o în Venezuela. Ei şi-au exprimat dorinţa de a putea aprofunda în viitor relaţiile dintre Caracas şi UE şi au transmis sincere condoleanţe şi simpatia lor venezuelenilor. Funcţionarii prezenţi la Consiliul de Securitate ONU au păstrat un moment de reculegere în memoria preşedintelui Venezuelei. Ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, a cărui ţară deţine preşedinţia Consiliului de Securitate în martie, a transmis cele mai sincere condoleanţe, invitându-şi colegii să onoreze memoria preşedintelui defunct. În Asia, preţul petrolului s-a apreciat ieri, după moartea lui Chavez, care deschide o perioadă de incertitudine în Venezuela, principalul producător de ţiţei sud-american, au anunţat brokerii.

După ce a anunţat decesul preşedintelui, vicepreşedintele Maduro a lansat mai multe apeluri la calm şi a informat că armata şi poliţia au fost mobilizate în ţară, ”pentru a însoţi şi proteja poporul şi pentru a garanta pacea”. Incertitudinea privind soarta preşedintelui, internat într-un spital militar din capitală, plana încă de luni. El se lupta din iunie 2011 cu un cancer în zona pelviană şi starea sa de sănătate s-a agravat în ultimele ore. Învingător în toate alegerile la care a participat de la preluarea puterii, în 1999, Hugo Chavez a murit după ce tocmai fusese reales pentru un nou mandat de şase ani, la 7 octombrie 2012. La 10 ianuarie, el nu a putut depune jurământul, iar învestitura sa a fost amânată sine die de Guvern, decizie aprobată de Curtea Supremă de Justiţie dar contestată de opoziţie.

ACUZAŢII RESPINSE SUA au respins, marţi, acuzaţiile de conspiraţie formulate de Venezuela, cosiderând că ”este absurd să se spună că Washingtonul ar putea fi responsabil de moartea preşedintelui Hugo Chavez”. La câteva ore după anunţul morţii preşedintelui Venezuelei, mai multe organizaţii neguvernamentale de apărarea drepturilor omului din SUA şi din alte ţări au semnat o petiţie privind libertatea de informare, prin care au cerut CIA şi Departamentului de Stat al SUA să dea publicităţii orice documente vizând comploturile îndreptate împotriva lui Chavez. Reprezentanţii organizaţiilor Partnership for Civil Justice Fund, ANSWER Coalition şi ai ziarului francez ”Liberation” au solicitat publicarea oricăror documente, scrisori, fotografii, materiale audio şi video, informaţii operative ori depeşe diplomatice care ar putea să se refere la planuri de asasinare a preşedintelui venezuelean prin otrăvire sau orice alte mijloace. De asemenea, Guvernul de la Caracas a cerut anterior investigarea circumstanţelor în care Hugo Chavez s-a îmbolnăvit de cancer, în special dacă afecţiunea oncologică nu a fost provocată cumva de o substanţă toxică.

În ultimii doi ani, patru lideri din America Latină au fost diagnosticaţi cu cancer. Fernando Lugo ( ex-preşedintele Paraguay), Luis Inacio Lula da Silva (fostul preşedinte al Braziliei), Hugo Chavez şi Cristina Fernandez de Kirchner (actualul preşedinte al Argentinei) au fost diagnosticaţi cu cancer cam în aceeaşi perioadă, fapt ce a generat o serie de suspiciuni. În plus, recent au fost exhumate rămăşiţele pământeşti ale fostului lider palestinian Yasser Arafat, la iniţiativa medicilor francezi şi a familiei, după ce o echipă de experţi elveţieni a detectat urme de plutoniu-210 radioactiv în efectele personale ale acestuia.

REGRETE... HOLLYWOODIENE Regizorul american Oliver Stone, un susţinător al lui Hugo Chavez, a declarat marţi că ”preşedintele venezuelean a fost un mare erou”, la puţin timp după anunţul oficial al morţii acestuia, iar actorul Sean Penn a spus că ”persoanele sărace de pe planetă au pierdut un campion”. Olivier Stone este de multă vreme un susţinător al fostului preşedinte venezuelean, pe care l-a intervievat pentru un documentar apărut în 2009, intitulat ”South of the Border”. În acest film, regizorul american a evidenţiat rolul jucat de Chavez în schimbările produse în ţările din America de Sud. Actorul şi militantul Sean Penn, un alt mare susţinător de la Hollywood al preşedintelui venezuelean, a mai declarat că ”Venezuela şi revoluţia ei vor continua să existe sub conducerea stabilită a vicepreşedintelui Nicolas Maduro”. Sean Penn s-a împrietenit cu Chavez în urmă cu mai mulţi ani şi l-a vizitat în Venezuela de mai multe ori. Hugo Chavez a declarat la rândul său că ”Sean Penn este un prieten al cauzelor drepte”. Hugo Chavez era o personalitate controversată în SUA, ţară pe care o critica sever în discursurile sale, dar pe care a aprovizionat-o fără întrerupere cu petrol.