Israelul are tot mai multe obiecţii referitoare la politica ţărilor scandinave. Astfel, ministrul israelian al Afacerilor Externe, Avigdor Lieberman, reproşează Guvernului norvegian că a decis să comemoreze naşterea scriitorului Knut Hamsun (1859-1952). “Am fost şocat să aflu că Guvernul norvegian a decis să comemoreze 150 de ani de la naşterea lui Knut Hamsun, care era admirator al naziştilor”, a afirmat acesta. “În 1943, Hamsun i-a dat lui Joseph Goebbels medalia premiului său Nobel pentru Literatură, pe care o obţinuse în 1920 şi chiar l-a elogiat pe Hitler, spunînd că luptă pentru umanitate”, a subliniat Avigdor Lieberman. Norvegia a scos, la începutul lunii august, un timbru şi a inaugurat un muzeu în amintirea scriitorului. După ce de-al Doilea Război Mondial, Knut Hamsun a devenit un paria din cauza simpatiilor sale naziste, dar treptat a fost reabilitat. Cel mai cunoscut roman al său este “Foamea”. Şeful diplomaţiei israeliene a mai reproşat Norvegiei că este una dintre puţinele ţări care nu au boicotat discursul preşedintelui iranian, Mahmud Ahamdinejad, în conferinţa ONU despre rasism, din luna aprilie.

Liderii israelieni au mai avut un incident şi cu Guvernul de la Stockholm, căruia i-a cerut să condamne oficial un articol din presa suedeză, considerat antisemit. Incidentul riscă să se transforme în criză diplomatică între Israel şi Suedia, care asigură preşedinţia UE. “Nu dorim scuze de la Guvernul suedez, vrem să condamne articolul”, a afirmat premierul Benjamin Netanyahu. Un articol al tabloidului “Aftonbladet” a afirmat că armata israeliană ar fi fost implicată într-un trafic cu organe prelevate de la palestinieni ucişi. Ziarul a revenit duminică, scriind despre un palestinian din Cisiordania, ucis în 1992 şi a cărui familie suspectează armata israeliană că i-ar fi furat organe. Cotidianul nu aduce însă nicio dovadă, redactorul-şef explicînd că a autorizat publicarea, pentru că “această afacere ridică întrebări pertinente”. În Israel, sute de persoane au semnat o petiţie online împotriva companiei suedeze Ikea. Tensiunile diplomatice intervin într-un moment foarte prost. Ministrul suedez al Afacerilor Externe, Carl Bildt, este aşteptat în Israel, peste zece zile.

Şeful biroului de presă al Guvernului israelian a refuzat duminică să acorde acreditări pentru cei doi jurnalişti ai publicaţiei “Aftonbladet”. Aceştia i-au intervievat, săptămîna trecută, în localitatea Imatten din Cisiordania, pe mama şi pe fratele lui Bilal Ahmad Ghanem, care, potrivit cotidianului suedez, era un tînăr de 19 ani ucis de militari israelieni, cu 17 ani în urmă, fiind suspectat că ar fi participat la prima Intifada. Saadega Ghanem, mama lui Bilal, afirmă că la 13 mai 1992, după ce l-au ucis, militarii au transportat trupul neînsufleţit al fiului ei cu elicopterul în Israel. Acesta a fost înapoiat cîteva zile mai tîrziu familiei, iar mama acestuia a precizat că ”Bilal era întins într-un sac negru. Nu mai avea niciun dinte. Corpul era deschis de la gît la abdomen şi prost cusut”. Publicaţia scrie că fratele mai mic al lui Bilal, Jalal Ahmad Ghanem, de 32 de ani, crede că i-au fost furate organele. Totodată, întrebat în legătură cu existenţa unor probe privind furtul organelor fratelui său, acesta a declarat că nu deţine niciuna. Purtătorul de cuvînt al Ministerului israelian al Afacerilor Externe, Yigal Palmor, a declarat pentru ”Aftonbladet” că nu cunoaşte nimic despre circumstanţele particulare ale acestui caz anume. Acesta a adăugat că nu există niciun motiv care să justifice redeschiderea unui caz clasat. ”Familia poate să îl exhumeze şi să-l examineze, dacă doreşte”, a adăugat acesta, precizînd că va putea consulta raportul autopsiei, cu condiţia să se depună o cerere oficială.

Într-un editorial intitulat ”Săptămîna în care lumea a înebunit”, de duminică, redactorul-şef al tabloidului suedez, Jan Helin, admite faptul că în primul reportaj, publicat la începutul săptămînii, dovezile privind furtul de organe lipseau. ”Nu sînt nazist. Nu sînt antisemit. Sînt directorul publicaţiei care a aprobat apariţia unui articol deoarece acesta punea un număr de întrebări pertinente”, scria acesta. Într-un interviu acordat ”Aftonbladet”, ministrul suedez al Afacerilor Externe, Carl Bildt, este de părere că regatul scandinav ar trebui să fie mai vigilent cu privire la explicarea pentru străini a felului în care funcţionează libertatea de exprimare şi cea a presei în Suedia. Publicaţia ”Aftonbladet” este reponsabilă de conţinutul pe care l-a publicat, şi nu Guvernul, a răspuns acesta la întrebarea dacă ar trebui ca directorul publicaţiei să îşi prezinte scuze.