“Incidentele de săptămîna aceasta, de la Napoli, sînt primul act de epurare etnică din noua Italie, pentru care autorităţile şi gangsterii s-au unit împotriva inamicului numărul unu al Italiei - romii”, comentează cotidianul britanic de stînga “The Independent”. Joi, doar Papa Benedict al XVI-lea şi cîţiva politicieni de stînga au protestat la Napoli faţă de “împietrirea inimii naţiunii faţă de eternii paria ai Europei”. Fără rezultat însă: apelul Papei pentru ospitalitate şi toleranţă a fost respins cu furie pe bloguri şi pe forumurile site-urilor de ştiri. Dar ceea ce va rămîne imprimat în memoria italienilor - ca un semn al ruşinii sau un indiciu care arată ce va urma, în funcţie de interpretare, comentează “The Independent” - este imaginea barăcilor în flăcări din tabăra de romi de la Ponticelli, Napoli. Furia localnicilor s-a declanşat sîmbătă, după ce o femeie a afirmat că o ţigancă i-a intrat în casă şi a încercat să-i fure copilul. Primele cocteiluri Molotov s-au abătut asupra colibelor şi barăcilor improvizate marţi seară, după care cei circa 800 de locatari au început să părăsească tabăra în grupuri. Miercuri, incendiatorii, despre care se spune că ar fi membri ai mafiei napolitane, Camorra, au ars tabăra cu totul, priviţi de oameni care aplaudau şi nederanjaţi de poliţie. Cînd pompierii şi-au făcut apariţia pentru a stinge focul, localnicii i-au huiduit şi fluierat. Ultimul rom a plecat din tabără sub protecţia poliţiei. “Abia atunci, politicienii locali au vărsat cîteva lacrimi de crocodil”, scrie “The Independent”. Flora Martinelli, femeia care a raportat tentativa de răpire care a declanşat atacurile, a spus că îi pare rău pentru ce s-a întîmplat şi că nu a vrut să se ajungă la asta. “Dar ţiganii trebuiau să plece”, a adăugat ea.
În Italia trăiesc romi de şapte secole, iar 70.000 din totalul de 160.000 au cetăţenie italiană. Ei reprezintă mai puţin de 0,3% din populaţie, una dintre cele mai scăzute proporţii din Europa, dar sărăcia şi rezistenţa lor faţă de integrare i-au făcut să fie mai vizibili decît alte comunităţi. Iar venirea cîtorva mii de semeni de-ai lor din România, în ultimul an, a întărit părerea multor italieni că ţiganii şi taberele lor hidoase sînt sursa tuturor problemelor lor. Forţele de ordine au luat iniţiativa joi. La Roma, circa 50 de romi fără acte de indentitate din cea mai mare tabără de nomazi a capitalei au fost arestaţi într-o operaţiune soldată, la nivel naţional, cu 400 de arestări. Între timp, Guvernul a anunţat că noul său “diktat”, cum îl numeşte cotidianul britanic, este aproape gata şi va fi aprobat în prima şedinţă, chiar la Napoli. Decretul de lege, care va intra în vigoare imediat, va transforma imigraţia clandestină în infracţiune penală, pasibilă cu pînă la patru ani de închisoare. Discutarea proiectului de lege şi anunţul că nu vor mai exista regularizări au provocat panică printre sutele de mii de imigranţi ilegali care îngrijesc bătrîni. În prezent, Guvernul încearcă să îmblînzească legea, pentru a o face aplicabilă doar în cazul clandestinilor cu înclinaţii spre infracţiune. Şi ţiganilor, încheie “The Independent”.
Membri proeminenţi ale comunităţilor evreieşti, romano-catolice şi rome au avertizat asupra pericolului ca statul să tolereze o campanie de teroare, care în Neapole ar fi putut fi orchestrată de grupările mafiote, împotriva taberelor de romi, relatează şi “Finacial Times” în ediţia electronică. Nici oficialii din Spania nu au rămas indiferenţi la metodele italienilor de a scăpa de imigranţi. Guvernul socialist spaniol a criticat, vineri, politica în domeniul imigraţiei a Guvernului Silvio Berlusconi, avertizînd că poate încuraja rasismul şi xenofobia. “Spania nu este de acord cu politica de expulzare fără respectarea legii şi a drepturilor”, declară vicepremierul spaniol, Maria Teresa Fernandez de la Vega, cu referire la politica antiimigraţie a Guvernului Berlusconi. “Există mecanisme legale pentru combaterea imigraţiei ilegale şi trebuie folosite acestea, nu altele”, subliniază vicepremierul spaniol.