În contextul susţinerii şi promovării incluziunii sociale şi combaterii sărăciei de către UE, inclusiv financiar (propunerea pentru următoarea perioadă de programare fiind de 20% din bugetul Fondului Social European - n.r.), Comisia Europeană (CE) se aşteaptă ca România să propună în următoarele zile un acord de parteneriat revizuit pentru perioada de programare 2014-2020 şi să se orienteze spre persoanele cel mai grav afectate de sărăcie şi excluziune socială, a declarat, ieri, reprezentantul CE, Philippe Hatt. La seminarul internaţional privind dezinstituţionalizarea, organizat la Bucureşti de Ministerul Muncii şi UNICEF, Hatt a precizat că, deşi suma nu este foarte mare, va însemna totuşi o îmbunătăţire semnificativă pentru ţările cu un număr mare de persoane aflate în risc de excluziune. „CE este foarte hotărâtă să ducă la bun sfârşit acest obiectiv şi se aşteaptă ca România să se orienteze în primul rând către persoanele cel mai afectate de sărăcie şi excluziune socială. Obiectivul combaterii sărăciei a evoluat la nivel european. Toate instituţiile europene susţin incluziunea socială şi doresc ca toate statele membre să crească rata de incluziune. În Europa, mulţi oameni trăiesc în sistemul rezidenţial, care îi separă de comunitate. Dezinstituţionalizarea este parte dintr-o misiune strategică. (...) Trebuie să ne asigurăm că persoanele vulnerabile sunt primele care beneficiază de noul program de finanţare", a mai spus Philippe Hatt. Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Mariana Câmpeanu, a declarat că unul dintre grupurile-ţintă pentru următoarea perioadă de programare îl reprezintă tinerii de 18 ani care trebuie să părăsească sistemul rezidenţial. „Avem probleme cu copiii de 18 ani care se trezesc în mijlocul unei societăţi şi să ştiţi că este destul de greu să se integreze. De aceea, ei trebuie să fie pregătiţi de mici şi în această direcţie trebuie să dezvoltăm o parte dintre serviciile noastre", a spus ministrul. Câmpeanu a precizat că trebuie accentuat rolul comunităţii în problematica socială. „Trebuie să ajungem în faza în care comunitatea, de la nivelul cel mai mic, să se ocupe de problemele celor care fac parte din ea. Mai ales în rural, rolul primarilor trebuie să se schimbe", a mai spus ministrul Muncii.

ACCENT PE PREVENIREA SEPARĂRII COPILULUI DE FAMILIE Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a declarat că România a trecut printr-o fază importantă de dezinstituţionalizare a copiilor, iar acum ar trebui să pună accent pe prevenirea separării copilului de familie. „Cu toţii ne amintim imaginile înfiorătoare ale copiilor neglijaţi şi abuzaţi din orfelinate, transmise în întreaga lume în 1990. Sub conducerea guvernelor din România, în parteneriat cu mulţi actori locali şi internaţionali, numărul copiilor instituţionalizaţi a scăzut de la 100.000 la 24.000. Numărul copiilor din servicii alternative, precum plasamentul de tip familial sau tutela, a crescut practic de la 0 la 42.000. În consecinţă, rata instituţionalizării în rândul copiilor din România se află în prezent la nivelul mediei europene. (...) A sosit vremea ca aceste reforme să se concentreze pe următoarea etapă: prevenirea separării copiilor de familiile lor", a spus Sandie Blanchet. Ea a precizat că, în ultimii zece ani, numărul copiilor separaţi de familiile lor a stagnat la aproximativ 60.000, dar a subliniat că multe dintre aceste despărţiri puteau fi prevenite, pentru că cei mici sunt separaţi din cauza sărăciei - principala cauză a instituţionalizării. „Din ce în ce mai mulţi copii sunt separaţi de familiile lor din cauza violenţei şi nu se face nimic, decât atunci când este prea târziu şi copilul are nevoie de măsuri de protecţie. În multe cazuri, copiii au anumite dizabilităţi şi cum părinţii nu beneficiază de sprijin, iar servicii locale nu există, aceşti copii ajung în instituţii specializate. Acestea oferă servicii de asistenţă atât familiilor vulnerabile, cât şi copiilor şi identifică soluţii la probleme adesea complexe şi conexe", a mai spus reprezentantul UNICEF. Sandie Blanchet a adăugat că tranziţia de la îngrijirea bazată pe instituţii la serviciile bazate pe familie şi comunitate este un imperativ din punct de vedere al drepturilor omului, dar este şi avantajoasă din punct de vedere financiar. „Conform unor calcule simple, un asistent social plătit cu 20.000 de lei pe an, care previne instituţionalizarea unui singur copil, scuteşte statul de o cheltuială de 120.000 de lei", a mai spus Blanchet.