CONTRADICŢII IGNORATE Reprezentanţii mai multor ţări membre ale UE nu înţeleg cum în România apar conflicte între reprezentanţii administraţiilor publice locale şi instituţiile subordonate acestora, oficialii europeni considerând că un eventual conflict de interese ar trebui să apară atunci când persoanele publice reprezintă şi interesele unor societăţi private. Ei bine, la noi, Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) are o serie de prevederi care depăşesc absurdul şi contravin legilor europene. Constatând aceste contradicţii, reprezentanţii UE au făcut, începând cu anul 2005, mai multe solicitări statului român de armonizare a legislaţiei. Singura modificare sau, mai bine spus, completare făcută a fost în 2008, când premier era Călin Popescu Tăriceanu, atunci fiind aprobată HG 855, în care se prevedea ca „reprezentanţii comunităţilor locale în diferitele structuri care vor deservi interesele comunităţilor locale să fie primarii, pentru municipii, oraşe şi comune, respectiv preşedintele Consiliului Judeţean, pentru judeţe”. Hotărârea 855/2008 nu a fost suficientă pentru inspectorii de integritate, care, de altfel, nici nu au luat-o în seamă, ei bazându-şi deciziile de incompatibilitate pentru aleşii locali doar pe prevederile Legii 161/2003. Numai că Legea 161 are foarte multe prevederi care contravin unei alte legi importante, biblia administraţiei locale, Legea 215/2001 revizuită. Chiar şi aşa, aleşii locali simt foarte aproape de grumaz tăişul sabiei incompatibilităţii. Salvarea primarilor, viceprimarilor, consilierilor şi preşedinţilor de consilii judeţene poate veni tot de la UE, dar şi de la Tratatul de la Nisa, pe care Parlamentul României l-a semnat şi, implicit, însuşit.

TRATATUL CARE ANULEAZĂ INCOMPATIBILITATEA În acest context, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a declarat, ieri, că protestul Asociaţiei Comunelor din România este justificat, afirmând totodată că ţara noastră putea evita un proces la Curtea Europeană de la Luxemburg dacă făcea din timp modificările de legislaţie. Constantinescu a spus că s-a confirmat faptul că Tratatul de la Nisa, pe care România l-a adoptat în Parlament, prevede că, dacă o lege a UE contravine unei legi naţionale, primează Legea Europeană. „Legea europeană spune că orice ales local din UE, consilier local de la sat, comună, oraş, municipiu, judeţ sau regiune, şi orice primar, viceprimar, preşedinte de Consiliu Judeţean sunt obligaţi să reprezinte comunităţile locale în toate structurile care deservesc interesele acestora. Ca atare, Legea naţională 161/2003, care spune că este incompatibil ca un ales local să fie reprezentant într-o structură care să dezvolte comunităţile, intră în contradicţie cu legea europeană”, a explicat Constantinescu. Odată dovedită această contradicţie, intră în vigoare prevederile Tratatului de la Nisa. „Procedura este foarte clară. Instanţa respectivei ţări membre a UE este obligată să suspende toate procesele aflate în contencios administrativ şi să le trimită la Curtea de la Luxemburg, singura mandatată de ţările UE să judece aceste contradicţii între legea europeană şi legea respectivei ţări. Curtea de la Luxemburg va da câştig de cauză legii europene, ceea ce înseamnă că dispare automat starea de incompatibilitate, stingându-se ca atare toate procesele existente, inclusiv retroactivitatea acestora”, a explicat Constantinescu.