Organizare ineficientă şi expansiune lacomă, neplanificată; analiză sumară a riscului clientului şi acordare greşită de credite şi refinanţări; iată câteva „păcate” ale băncilor, care, în teorie, ar trebui să se traducă în câştiguri mai mici. Dar nu e chiar aşa. Incompetenţa este luată şi manipulată în aşa fel încât se trasformă, ca prin magie, într-un comision mai mare de administrare a creditului sau într-o taxă mai mare pentru retragerile de bani din depozite. Şi asta nu este singura problemă. Potrivit BNR, ceea ce a dus la un asemenea status quo este lipsa concurenţei. Practic, numărul mic de bănci competitive le permite „rechinilor” să facă ce le trece prin cap. Însă, cât de curând, lucrurile se pot schimba.

ANALIZĂ PRECARĂ A RISCULUI Concurenţa slabă din sistemul financiar-bancar permite băncilor să „paseze” clienţilor costurile provenite din organizarea ineficientă a activităţii şi evaluarea greşită a riscului, a declarat, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. „Nu este o problemă de număr, ci de forţă a jucătorilor. Încărcarea costurilor de creditare cu tot felul de cheltuieli ale băncilor, acoperite printr-o concurenţă imperfectă a sistemului financiar- bancar se va tempera însă”, a spus guvernatorul. El a explicat că un sistem bancar concurenţial nu înseamnă neapărat mulţi actori, ci mai curând jucători „puternici, sănătoşi, care au capacitatea să lupte cu costurile, să ştie cum s-o facă şi să ducă în jos costurile transferate către clienţi”. Guvernatorul s-a arătat indignat de faptul că băncile au pasat clienţilor costurile provenite din creditele neperformante, care sunt, în primul rând, rezultatul unei analize precare a riscului. „În continuare, în ciuda progreselor, este clar că sistemul bancar trebuie să întărească concurenţa”, a conchis Mugur Isărescu.

CREŞTERE MODESTĂ În acest context, bancherii se aşteaptă la o creştere modestă a soldului creditelor, cu 2 - 5%. „Rămâne să vedem ce se va întâmpla cu celelalte finanţări şi cum vor evolua dobânzile, în condiţiile în care există presiune internaţională (n.r. - implementarea Basel III). Soldul creditelor fie va rămâne constant, fie va creşte cu 2 - 5%”, a declarat economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel. În urmă cu câteva luni, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a solicitat băncilor ca, în termen de cel mult nouă luni, să ajungă la o rată a capitalului de 9%. „Negocierile pentru acordul Basel III au durat trei ani şi jumătate, iar implementarea se va face în 2018 - 2019, astfel încât băncile trebuie să fie pregătite să îndeplinească cerinţe de capital de 8%, în creştere faţă de Basel II”, a spus Anghel. El a explicat că acordul Basel va face sistemul bancar mult mai solid.

FUGA DUPĂ CAPITAL Economistul BCR estimează însă că băncilor le va fi greu, „dacă nu chiar imposibil”, să facă rost de capital într-un termen atât de scurt, în condiţiile în care investitorii existenţi sunt afectaţi de criză. Şi aşa, cum ecuaţia EBA devine prioritară, băncile vor încerca să-şi majoreze profitul, prin reducerea activelor riscante. Cu alte cuvinte, creditarea nu are mari şanse să se relaxeze. „Băncile europene sunt prezente pe mai multe pieţe, nu doar pe cea românească, şi vor prioritiza alocările de capital către pieţele cele mai performante, cele mai rentabile. Faptul că suntem în UE este un semn bun. Ţările non-membre vor fi lovite mult mai puternic de această reglementare”, a mai spus Anghel. În concluzie, România, în frunte cu sistemul bancar, va fi obligată să rămână atractivă, iar asta înseamnă şi o „însănătoşire” a concurenţei şi a soldului de credite.