Muzeul de Artă Populară găzduieşte, în această perioadă, expoziţia "Sărbătoarea Paştelui la români", dedicată Învierii Domnului. În cadrul acestei manifestări, publicul larg poate admira obiecte folosite la decorul caselor ţărăneşti, icoane pictate pe sticlă în cele mai importante centre de iconari din ţară şi ouă încondeiate. Muzeograful Argentina Bărbulescu a acordat un interviu cotidianului "Telegraf", în care a vorbit despre arta încondeierii ouălor, motivele şi tehnicile folosite la acest meşteşug.

Reporter: Care sînt instrumentele utilizate la încondeierea ouălor?

Argentina Bărbulescu: Ouăle se încondeiază cu un instrument numit chişiţă, o pensulă pentru vopsit, confecţionată dintr-un smoc de păr.

Rep.: Ce materiale se folosesc la vopsirea ouălor?

A.B. Se foloseşte ceara de albine topită, coloranţi vegetali obţinuţi din diverse plante, frunze, flori, rădăcini de plante şi, mai nou, coloranţi industriali.

Rep.: Cît de complex este procesul de încondeiere?

A.B.: Înainte de a se începe procesul de încondeiere, pereţii oului sînt foarte bine spălaţi, pentru o cît mai bună degresare, iar conţinutul este golit. Urmează trasarea cu ceară topită a primelor motive, după care se lasă la uscat. După fiecare etapă de decorare, oul este introdus într-o baie de culoare, galbenă, roşie, verde şi brună. La final, oul este uns cu untură pentru a căpăta luciu şi pentru a proteja culoarea.

Rep.: Cu ce motive se decorează ouăle?

A.B.: Se întîlnesc numeroase motive decorative, de la cruce şi peşte, care sînt motive creştine, pînă la spicul de grîu, crenguţa de brad, ornamente geometrice, florale şi fitomorfe. În decorarea ouălor mai este inserată şi inscripţia "Hristos a Înviat".

Rep.: Încondeierea ouălor este specifică numai pentru poporul român?

A.B.: Încondeierea sau vopsirea ouălor nu este specifică numai pentru români, acest proces este întîlnit şi la popoarele vecine, cum ar fi ucrainieni, ruşi, greci, bulgari, sîrbi şi unguri.

Rep.: Acest meşteşug este practicat doar de femei?

A.B.: Este practicat, în general, de femei, dar poate fi practicat şi de bărbaţi. Acest meşteşug este cunoscut şi în mediul monahal, el fiind practicat şi de măicuţele din mănăstirile din nordul Moldovei. Au existat, de asemenea, sate specializate în încondeierea ouălor.

Rep.: În ce zone etnografice se practică acest meşteşug?

A.B.: Încondeierea ouălor este întîlnită, mai ales, în zona Moldovei, în comuna Vatra Moldoviţei, Bradina, Ulma, satul Lupcina, Horodnicul de Sus şi Vicovul de Sus.