Consiliul Concurenței încearcă să facă ordine în sectorul profesiilor liberale, dar se lovește - culmea! - de un zid legislativ. Potrivit șefului CC, Bogdan Chirițoiu, mulți jucători reușesc să influențeze regulile și să le croiască în interesul lor (dar în dauna economiei), având, de cele mai multe ori, sprijin din partea... legii - „E o luptă continuă: ei vin cu cereri să reducă concurența prin prețuri stabilite/minime, noi ne tot opunem. Uneori reușim, alteori nu“. Pe de altă parte, în piețele reglementate, Chirițoiu subliniază că statul român cam face exces de reglementare. Spre exemplu, dacă distribuția energiei electrice trebuie controlată, serviciile conexe, precum branșamentul consumatorilor la rețea, pot și ar trebui să fie liberalizate.

O LUPTĂ CONTINUĂ Consiliul Concurenței (CC) descoperă, în investigațiile sale, că unele companii au comportamente similare unora deja sancționate, deși cazurile finalizate cu amenzi au fost mediatizate, spune președintele CC, Bogdan Chirițoiu. Totuși, din ce în ce mai multe firme anchetate își recunosc vina, pentru a li se reduce amenda cu până la 30%, conform legii. Chiar și așa, rămân mai multe domenii în care concurența este șubredă - „Avem sectoare reglementate, care, pe măsură ce sunt liberalizate, devin concurențiale, cum sunt piața electricității, cea a gazelor sau cea de telecomunicații. Asta ar fi o zonă. Apoi avem profesiile liberale, care nu au nicio problemă să fie concurențiale, doar că oamenii sunt bine pregătiți și educați, cu acces la factorii de decizie, care reușesc să influențeze regulile și să le croiască în interesul lor, reducând concurența între ei. Asta este în beneficiul lor, dar în dauna mediului economic“. Culmea, nu se poate vorbi, în unele cazuri, de un cartel (care poate fi desființat de CC) - „Cât timp jucătorii sunt în legalitate, noi, cel puțin, nu avem ce să le facem. Nu putem decât să sfătuim Guvernul și Parlamentul să nu fie de acord cu aceste cereri și să liberalizeze profesiile. Dacă au o lege în spate, noi nu avem pârghii să acționăm. E o luptă continuă: ei vin cu cereri să reducă concurența prin prețuri stabilite/minime, noi ne tot opunem. Uneori reușim, alteori nu“. De asemenea, dintre industriile nereglementate, CC este preocupat de zona cimentului, unde sunt doar trei operatori - „Am demarat un studiu, ca să vedem cum au schimbat lucrurile marea fuziune dintre Lafarge și Holcim și, evident, vânzarea de active impusă celor de la Lafarge. De asemenea, verificăm în permanență prețurile din țările vecine. Sperăm că Guvernul va lansa un program mare de investiții în infrastructură și trebuie să ne asigurăm că materialele de construcții nu vor fi excesiv de scumpe“. De notat că, potrivit CC, și distribuția cu amănuntul a produselor farmaceutice e o piață slabă din punctul de vedere al concurenței; la fel ca și producția de gaze naturale, unde accesul pe „terenul de joc“ e foarte greu, fiind condiționat de accesul la zăcăminte și investiții obligatorii în infrastructura de exploatare. Nici transportul feroviar de călători nu-i OK - deși în ultimii ani au apărut și alți operatori pe lângă CFR, ei activează pe un număr restrâns de rute.

MAI E ȘI BINE Pe de altă parte, notează Chirițoiu, sectorul telecomunicațiilor este cel mai concurențial - „Sancțiunile pe care le-am aplicat, intervențiile pentru ajustarea legislației specifice și buna cooperare cu autoritatea de reglementare din domeniu au condus la o piață de telecomunicații concurențială, comparativ cu alte state europene. Avem servicii de calitate la prețuri rezonabile pentru consumatori, ceea ce a condus la un grad mare de utilizare în rândul populației“. Ce-i de făcut în celelalte cazuri, însă? „Unele piețe, prin natura lor, sunt monopoluri. În acest caz, e normal să existe reglementare a statului. Dar, uneori, noi exagerăm, iar reglementarea merge mai departe decât strictul necesar. Spre exemplu, distribuția de electricitate e controlată, însă serviciile conexe, precum branșamentul consumatorilor la rețea, pot și ar trebui să fie liberalizate“. În aproape jumătate dintre investigațiile finalizate anul trecut, 93 de companii au recunoscut că au încălcat legea, din 120 de firme sancționate - „Amenda poate fi redusă cu până la 30% din nivelul de bază, dacă ei recunosc înainte de finalizarea investigației, sau cu 20%, dacă recunosc parțial. Dar, dacă vin după ce noi am muncit și am făcut raportul și suntem în faza finală a audierii, atunci le acordăm numai 15% dacă recunosc total și 10% dacă recunosc parțial“.

DA' ELECTRICITATEA, CÂT E ELECTRICITATEA? Șeful Concurenței mai subliniază că liberalizarea totală a pieței de energie electrică, de la 1 ianuarie 2018 (inclusiv pentru consumatorii casnici), este unul dintre marile succese din România, pe lângă funcționarea bursei de energie (OPCOM) - „Prețurile producătorilor au rămas relativ reduse, în comparație cu cele din jur. Au fost creșteri pe partea de monopol, de transport și de distribuție, dar acolo reglementatorul a început să pună presiune pe operatori și a obținut reduceri ale tarifelor. Sigur, la începutul acestui an, pe fondul condițiilor climaterice și al unor declarații mai puțin inspirate, am avut o creștere-șoc a prețului la bursa de energie. Acum am revenit la normal. Ce se va întâmpla după 1 ianuarie 2018? Nu ne putem aștepta ca, din prima secundă, consumatorii să fie maeștri ai negocierii contractelor pentru electricitate; aici, statul trebuie să facă un efort de a informa și de a monitoriza ce se întâmplă, ca să se asigure că nu se fac excese“. O situație interesantă este și în piața gazelor, unde există doar doi producători interni și o singură sursă de import - „Este o piață în dezvoltare. Ne așteptăm să crească nivelul de conectare, în următorii ani, prin BRUA, pentru că mai mulți producători au căutat și au găsit surse de gaze, atât pe uscat, cât și în largul coastelor. Ne apropiem de o piață în adevăratul sens al cuvântului“.