Reformele din sistemul judiciar nu au produs rezultate, iar nivelul de încredere al populaţiei a fost, anul trecut, unul dintre cele mai scăzute din statele Uniunii Europene (UE). Acestea sînt datele ce reies din Raportul privind starea Justiţiei în 2007, al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). „În anul 2007, nivelul de încredere al populaţiei în justiţie, fie că este vorba de sistemul judiciar în general, de instituţiile sale reprezentative - instanţele, parchetele, Consiliul Superior al Magistraturii, sau de persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, rămîne la un nivel scăzut. Astfel, potrivit unui Eurobarometru realizat în toamna anului 2007, justiţia ocupa abia locul al optulea în clasamentul instituţiilor în care românii au încredere, indicată de un procent de 26 la sută dintre respondenţi. Potrivit sondajului, tinerii, indiferent de mediul rezidenţial, tind să aibă mai multă încredere în sistemul juridic, în timp ce declinul dramatic de încredere în justiţie se produce la populaţia vîrstnică, cea din mediul urban în mod special“, se precizează în concluziile documentului. CSM precizează că un alt raport, realizat de Gallup Organization, susţine că nivelul de încredere în justiţie se situează în jurul valorii de 20 la sută. CSM îşi însuşeşte şi nivelul scăzut de satisfacţie a cetăţenilor faţă de eficienţa sistemului judiciar, 71% din respondenţi fiind nemulţumiţi. Principalele probleme identificate de cetăţeni în modul de funcţionare a instanţelor judecătoreşti privesc lipsa de celeritate a procedurii, existenţa unor tratamente diferenţiate, vizînd fie aspecte pe rasă, naţionalitate, fie diferenţierea dintre bogaţi şi săraci, precum şi tratamentul incorect la care sînt supuse victimele de-a lungul procedurilor, impunitatea magistraţilor care soluţionează greşit o cauză sau împrejurarea că accesul la justiţie este dificil, neexistînd suficiente informaţii sau asistenţă juridică pentru înlesnirea accesului. Aceleaşi probleme se ridică, în principiu, şi în cazul percepţiei activităţii parchetelor. Totuşi, există şi un aspect pozitiv evidenţiat, care se referă la preocuparea instanţelor privind respectarea drepturilor omului. Faptul că instituţiile fundamentale ale statului de drept au un nivel scăzut de încredere nu poate fi negat, după cum nici cauza principală a acestei situaţii, dincolo de numeroşi alţi factori de influenţă, nu poate fi identificată în altă parte, decît în modul de funcţionare a sistemului, fiind evident că modernizarea şi eficientizarea activităţii acestuia nu au atins ritmul dorit de cetăţeni, iar reformele efectuate nu au produs încă rezultate. Potrivit documentului, odată cu primul an al României ca stat membru al UE, exigenţa cetăţenilor faţă funcţionarea instituţiilor statutului a crescut, românilor crescîndu-le aşteptările pentru un standard calitativ unic al serviciilor publice. În acelaşi raport, CSM afirmă că 2007 a fost un an tensionat din punct de vedere politic şi au existat tendinţe ale factorului politic de a transforma funcţionarea şi necesitatea reformării justiţiei în elemente ale luptei politice, pentru a obţine tranşarea unor litigii cu ajutorul procedurilor jurisdicţionale.