MATEMATICA RECESIUNII. În viziunea pacienţilor de la Palatul Victoria, recesiunea are termen de valabilitate şi se încheie la dată fixă. „Formula” după care se calculează creşterea PIB-ului (două luni consecutive de creştere = final de recesiune) nu apare în niciun manual de economie, fiind doar o teorie născută pe spatele unui plic, în timpul unui congres american, ca soluţie de „a da bine în faţa presei”. Care este formula reală a ieşirii din recesiune? „Modelul german este următorul: creştere economică, încredere, consum intern bun, investiţii şi exporturi”, spune membrul Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), Nicolae Dănilă.

CREŞTERE BAZATĂ PE CERERE EXTERNĂ. Să analizăm. Dacă ar fi să credem în datele transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS), atunci PIB-ul României a crescut cu 0,1% în trimestrul IV din 2010 şi cu 0,6% în trimestrul I din 2011. Nota de plată pentru acest avans anemic sare de 20 miliarde euro, dar să trecem peste asta. Ne vom putea plânge în voie din 2012, când vom începe să rambursăm împrumutul de la FMI. Relativ sigur este faptul că avem creştere. Altă parte a ecuaţiei care a dat cu plus este activitatea exportatorilor. „Industria s-a dezvoltat însă pe seama cererii externe. Exporturile au atins 4,08 miliarde euro, în martie, în creştere cu aproximativ 40% faţă de perioada similară din 2010. Este nevoie de găsirea unui nou motor, în afara exporturilor. Sectorul privat are nevoie de stimulente economice şi fiscale şi, în acelaşi timp, trebuie să-şi accentueze investiţiile în inovaţie şi promovare”, spune directorul casei de brokeraj X-Trade, Victor Safta.

CINE CREDE ÎN ROMÂNIA? La capitolul încredere, România nu stă foarte bine, indiferent de ce-ar zice apropiaţii Guvernului. Refuzul unei tranşe din împrumutul extern, pe motiv că mişcarea i-ar face mai încrezători pe investitori, a fost „contracarat” rapid tot de Executiv, care a decis că România va intra în zona euro în 2015, în ciuda tuturor avertismentelor economiştilor, care au tot repetat că ţara noastră ar avea de câştigat dacă termină reformele în lei şi că tocmai prelungirea acestui termen le-ar spune investitorilor că Guvernului i-a venit mintea la cap. Lipsa încrederii s-a văzut clar în evoluţia investiţiilor străine directe, care au scăzut, în primul trimestru din 2011.

CONSUMUL, ÎNLOCUIT DE INVESTIŢII. Nu în ultimul rând, consumul intern este la cote de avarie, în condiţiile în care niciun român „normal” nu se poate apropia de ghişeul unei bănci comerciale, iar inflaţia face ravagii. Oficialii băncii centrale spun că o revitalizare a consumului se va simţi abia din 2012, pe măsură ce inflaţia se temperează. „Ar fi de dorit ca investiţiile să preia rolul pe care l-a avut în trecut consumul. Pentru o creştere sănătoasă, care să se reflecte în nivelul de trai pe termen lung, România are însă nevoie să îşi îmbunătăţească eficienţa infrastructurii şi aparatului public. De data aceasta, consumul ar trebui să reflecte o creştere reală a productivităţii şi să nu se mai facă pe seama unor finanţări externe riscante”, mai spune Victor Safta. În ceea ce priveşte ecuaţia cu cinci necunoscute a creşterii economice, soluţia va fi găsită abia din 2015.