Potrivit legii, firmele private şi instituţiile de stat care nu angajează persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi pot plăti compensaţii. Un studiu arată că instituţiile statului preferă să fie sancţionate decât să angajeze persoane cu dizabilităţi.

Că sunt marginalizați, ba chiar ostracizați nu mai este o surpriză. Încearcă să-și croiască propriul drum cu un efort supraomenesc, dar mulți renunță să-și mai ceară drepturile (nu doar bănești). Dar când cei care pun bețe în roate sunt chiar reprezentanții statului, nu mai sunt multe de spus. Sunt două căi de abordare a problemei: determinarea de a învinge sistemul sau resemnarea.

Potrivit Legii 448/2006, instituţiile statului, dar şi companiile private care au peste 50 de angajaţi sunt obligate să angajeze persoane cu dizabilităţi într-un procent de 4% din numărul total de angajaţi. Dacă nu angajează persoane cu dizabilităţi, instituţiile de stat şi companiile private trebuie să vireze către bugetul de stat, lunar, o sumă reprezentând salariul de bază minim brut înmulţit cu numărul de locuri de muncă ce nu au fost ocupate de persoane cu handicap. În urma unor interpelări făcute de deputatul PNL, Adriana Săftoiu, către ministerele din România, rezultă că în instituţiile statului sunt angajate extrem de puţine persoane cu dizabilităţi. Mai mult, sunt ministere unde nu este angajată nicio persoană cu handicap. Potrivit informaţiilor primite de Adriana Săftoiu, instituţiile în care numărul persoanelor cu dizabilitaţi angajate este zero sunt următoarele: Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Ministerul Energiei, Ministerul Culturii, Ministerul Comunicaţiilor (care a motivat că nimeni nu s-a prezentant la concurs), Ministerul Turismului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni sau Ministerul Apelor şi Pădurilor. Instituţiile menţionate au plătit, însă, în anul 2016, către bugetul de stat, sume cuprinse între 20.000 şi 300.000 de lei pentru că nu au angajat persoane cu dizabilităţi. Nici măcar instituţii precum Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse sau Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu au persoane angajate la nivelul aparatului central. Doar în ceea ce priveşte ANOFM, la nivel de teritoriu, sunt angajate doar 14 persoane.

La polul opus se află ANAF, care are un număr de 203 angajaţi la nivelul propriului aparat cât şi la unităţile subordonate. Suma virată de ANAF la bugetul de stat a fost în 2016 de peste 2,9 milioane de lei, iar suma folosită pentru achiziţionarea de servicii de la Unităţile Protejate Autorizate a fost de 813.246 de lei. „Demersul meu l-am făcut ca să-mi dau seama care este situaţia în instituţiile statului, pentru că noi trebuie să suţinem, prin toate mijloacele, ca persoanele cu dizabilităţi să devină independente, inclusiv având un loc de muncă, generând un salariu şi să nu se sprijine doar pe ajutoarele de la stat. Instituţile publice ar putea da un exemplu şi să încurajeze angajarea persoanelor cu handicap”, a declarat, pentru agenţia de presă Mediafax, Adriana Săftoiu.

Unitățile protejate vor dispărea

Anul trecut în decembrie, Legea 448/2006 a fost modificată, prin Ordonanţă de Urgenţă, astfel încât instituţiile cu peste 50 de lucrători trebuie să plătească 100% din salariul minim brut pe ţară, aferent numărului de persoane cu dizabilităţi neangajate, şi nu 50% cum era înainte de decembrie 2017. O altă modificare importantă a legii se referă la Unităţile Protejate Autorizate. Înainte de decembrie 2017, instituţiile statului care nu angajau persoane cu dizabilităţi puteau semna contracte cu Unităţile Protejate Autorizate (UPA), de la care cumpărau servicii şi puteau fi plătite din sumele datorate cu destinaţie specială. Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de modificare a legii, aceste UPA nu mai pot fi plătite din banii datoraţi la bugetul de stat. „Aceste unităţi protejate vor dispărea. Dacă sunt nişte firme proaste, care nu sunt eficiente, nu trebuie să desființezi toate unităţile protejate. Ei spun (n.r. – Ministerul Muncii) că există firme care nu angajează persoane cu dizabilităţi. Asta nu înseamnă că toate UPA sunt proaste şi trebuie desfiinţate”, precizează Adriana Săftoiu. Potrivit Ministerului Muncii, schimbarea legii este urmare a faptului că Unităţile Protejate au angajat prea puţine persoane cu dizabilităţi.

Potrivit asociaţiilor care apără drepturile persoanelor cu dizabilităţi, în prezent, statul nu organizează concursuri sau târguri dedicate persoanelor cu dizabilitaţi. „Instituţiile sau firmele private nu vor să angajeze persoane cu handicap. În primul rând, să ai o persoană cu dizabilităţi, ar trebui să ai un spaţiu accesibil pentru aceea persoană, fie că e vorba de rampă la intrare, un lift, dar şi o toaletă, cu un spaţiu special amenajat. O altă problemă este din sensul opus, în sensul că sunt multe persoane cu dizabilităţi, apte de muncă, dar care nu vor să muncească, fiind încurajate cu ajutoare de la stat să stea acasă”, a declarat, pentru agenţia de presă Mediafax, Marius Stratulat, preşedintele Asociaţiei Help to Heart.