Şeful statului turc, Abdullah Gül, a promulgat, ieri, o lege foarte controversată, care consolidează controlul islamo-conservator asupra Justiţiei, pe fondul scandalului politico-financiar care vizează regimul. Acest text remaniază în special organizarea şi competenţele Consiliului Superior al Judecătorilor şi Procurorilor (HSYK), una dintre cele mai înalte instanţe judiciare din ţară, consolidând atribuţiile Ministerului Justiţiei, mai ales în privinţa nominalizării magistraţilor. Opoziţia turcă l-a somat pe Gül să îşi exercite dreptul de veto în privinţa acestui text, în timp ce UE şi-a exprimat public îngrijorarea pe lângă Ankara, candidat la integrare, din cauza punerii sub semnul întrebării a independenţei Justiţiei. Pentru a încerca să calmeze criticile, şeful statului a justificat, într-o declaraţie, semnarea noii legi, un fapt neobişnuit. Gül a subliniat că şi-a exprimat obiecţiile cu privire la 15 dispoziţii clar contrare Constituţiei, dar a asigurat că ele au fost luate în considerare în timpul dezbaterilor din Parlament.
Aceste amendamente nu au calmat furia opoziţiei, care şi-a confirmat imediat intenţia de a sesiza Curtea Constituţională, a anunţat principala sa formaţiune, Partidul Republican al Poporului (CHP). Dezbaterile din jurul acestui proiect de lege au fost foarte tensionate în Parlament. De mai multe ori, aleşii majorităţii şi opoziţiei s-au bătut în plen. Promulgarea acestei legi controversate are loc în timp ce regimul islamo-conservator al premierului Recep Tayyip Erdogan, aflat la putere din 2002, este implicat, de la jumătatea lui decembrie, într-un scandal de corupţie. Ea completează un val de epurări fără precedent în cadrul Poliţiei şi Justiţiei turce, pe care Erdogan le acuză că sunt în centrul unui complot urzit de confreria predicatorului musulman Fethullah Gülen pentru a-l destabiliza înaintea alegerilor municipale din 30 martie şi a alegerilor prezidenţiale din august.
Parlamentul Turciei a adoptat, în cursul nopţii de marţi spre miercuri, amendamentele solicitate de preşedintele ţării, Abdullah Gül, la recenta lege controversată privind internetul, fără însă a se renunţa la sporirea controlului administrativ. După dezbateri tensionate, parlamentarii au adoptat două amendamente propuse de majoritatea parlamentară care susţine Guvernul Erdogan. Primul amendament prevede ca Autoritatea Guvernamentală pentru Telecomunicaţii (TIB) să solicite în cel mult 48 de ore confirmarea de către Justiţie a ordinului de blocare a unui site online. Potrivit celui de-al doilea amendament, autorităţile au dreptul să stocheze pentru cel mult doi ani datele despre activităţile internauţilor. Preşedintele Abdullah Gül a promulgat, săptămâna trecută, controversata lege privind internetul, criticată dur de opoziţie şi de societatea civilă pentru că sporeşte controlul asupra activităţilor online, limitând libertatea de exprimare.