Serbia cunoaşte o nouă etapă în eforturile sale de aderare la UE. Preşedintele sârb, Boris Tadic, a sugerat că oficialii de la Belgrad nu vor depune candidatura formală pentru aderarea la UE, înainte de deblocarea Acordului de Stabilizare şi Asociere dintre cele două părţi. Mai mulţi oficiali sârbi au anunţat că Serbia îşi va depune candidatura la UE până la sfârşitul anului. Dar o procedură ce prevede acordul celor 27 de state membre UE este necesară, înainte ca un stat să poată accede la statutul de ţară candidată. Olanda refuză deocamdată deblocarea acordului, încheiat între Serbia şi UE, fără o cooperare deplină a autorităţilor de la Belgrad cu Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru Fosta Iugoslavie. TPI încă întreprinde cercetări care vizează doi fugari, fostul lider militar al sârbilor din Bosnia, Ratko Mladic, şi fostul preşedinte al republicii sârbe autoproclamate Krajina din Croaţia, Goran Hadzici. De altfel, procurorul TPI, Serge Brammertz, urmează să îşi prezinte raportul asupra evoluţiei cooperării Serbiei cu Tribunalul la 3 decembrie, în faţa Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Apoi, ministrul olandez al Afacerilor Externe, Maxime Verhagen, va avea întrevederi cu autorităţile sârbe la 16 decembrie, la Belgrad.

Un alt dosar necheiat al Serbiei frânează aderarea ţării la UE. Preşedintele sârb s-a declarat însă optimist, înaintea debutului audierilor la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) privind proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo, într-un interviu difuzat duminică de cotidianul „Vecernje Novosti”. Boris Tadic a precizat că o opinie a CIJ favorabilă Serbiei va deschide calea continuării negocierilor privind statutul Kosovo şi ar putea incita anumite ţări care au recunoscut deja independenţa acestui teritoriu să îşi reconsidere poziţiile. Un număr de 30 de ţări vor participa la audierile în faţa CIJ privind proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo, care i-a fost înaintată pentru aviz, în perioada 1-11 decembrie. Ministrul sârb al Afacerilor Externe, Vuk Jeremic, va fi prezent marţi la Haga pentru debutul audierilor, dar nu va participa la dezbateri, a declarat o sursă din minister, care a solicitat anonimatul. Ambasadorul Serbiei în Franţa, Dusan Batakovic, va fi şeful echipei de jurişti sârbi, ce vor apăra poziţia Belgradului în faţa CIJ. Acesta este un istoric al cărui câmp de expertiză sunt relaţiile între sârbi şi albanezii din Kosovo. Autorităţile de la Priştina vor fi reprezentate de ministrul kosovar al Afacerilor Externe, Skender Hyseni, însoţit de consilierii juridici Sir Michael Wood, Daniel Muller şi Sean Murphy.

Autorităţile de la Priştina au proclamat independenţa la 17 februarie 2008. Serbia, care consideră Kosovo ca provincia meridională a Serbiei, a obţinut din partea Adunării Generale al ONU posibilitatea pronunţării CIJ asupra legalităţii acestei independenţe. Avizul CIJ nu are însă caracter coercitiv. Independenţa Kosovo a fost recunoscută până în prezent de 63 de ţări din lume, între care SUA şi 22 dintre cele 27 de state membre ale UE, dar nu şi de Rusia şi România.