Evenimentele din Kosovo crează un precedent care ar putea afecta şi România în privinţa Transilvaniei. Declaraţia îi aparţine preşedintelui rus Vladimir Putin şi a fost transmisă în cadrul unui reportaj Euronews. “Rusia se opune categoric independenţei unilaterale a provinciei Kosovo”, afirmă Vladimir Putin. “Aceasta va încălca legislaţia internaţională şi va avea consecinţe imediate pentru Balcani şi restul lumii. Există îngrijorări potrivit cărora Kosovo stabileşte un precedent pentru eventuale mişcări de independenţă în regiunea Abhazia din Georgia, în regiunea Transnistria din R.Moldova şi în zona Transilvania din România”. Acest comentariu a apărut în cadrul unei analize privind posibilele scenarii, după declararea independenţei Kosovo.

Numele ţării noastre apare şi în stirile agenţiei bulgare Focus News. Potrivit acesteia, “România este îngrijorată de emanciparea teritorială a etnicilor albanezi din Kosovo, din cauza potenţialelor cereri ale comunităţii maghiare din Transilvania, în număr de 1,5 milioane.” Ziarul american “San Antonio Express News” susţine însă contrariul. România este dată ca exemplu pentru faptul că a reuşit să aplaneze conflictul cu Ungaria, în privinţa Transilvaniei: “De exemplu, Ungaria şi România, state membre NATO, au redus mult un potenţial conflict în privinţa Transilvaniei, o regiune românească, locuită în majoritate de etnici maghiari”. Mai puţin liniştitoare vin însă reacţiile din partea UDMR care a salutat prin intermediul unui comunicat constituirea statului Kosovo, “o consecinţă firească” a evoluţiilor din zonă şi arată că România nu trebuie să întîrzie recunoaşterea acestuia. Liderul Uniunii Civice Maghiare (UCM) din zona Sfîntu-Gheorghe, Gazda Zoltan, consideră că proclamarea independenţei provinciei Kosovo ar reprezenta un mesaj în vederea obţinerii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. “Proclamarea acestei independenţe are un mesaj şi pentru noi. Dacă lumea acceptă şi sprijină tendinţa de independenţă, atunci solicitarea noastră de autonomie, care diferă total de independenţă, este de sprijin şi din partea statelor UE”, a declarat Gazda Zoltan.

Gruzia a protestat oficial faţă de declaraţia Rusiei potrivit căreia autoproclamarea independenţei provinciei Kosovo ar putea influenţa politica rusă privind regiunile separatiste din fosta republică sovietică. Preşedintele Mihail Saakaşvili i-a avertizat pe liderii de la Kremlin să se gîndească serios, înainte de a susţine micile republici separatiste Abhazia şi Oseţia de Sud. “Strămoşii noştri ne-au lăsat acest pămînt, iar multe generaţii de gruzini au murit apărîndu-l, de aceea nimeni nu are dreptul să pună în discuţie graniţele şi integritatea teritorială a Gruziei. Atît timp cît trăim, nimeni nu va face aşa ceva”, a declarat Mihail Saakaşvili. Rusia recunoaşte oficial integritatea teritorială a Gruziei, dar a acordat cetăţenia rusă majorităţii locuitorilor celor două mici republici. În faţa notei de protest primite de la Ministerul gruzin al Afacerilor Externe, ambasadorul rus la Tbilisi Viaceslav Kovalenko a dat un răspuns evaziv. De altfel, Abhazia şi Oseţia de Sud au anunţat imediat după proclamarea independenţei Kosovo că vor cere Rusiei şi ONU să le recunoască independenţa. Şi demersul enclavei Nagorno-Karabah de a fi recunoscut internaţional va fi consolidat este de părere premierul armean Serj Sarksian, care a făcut o paralelă între cele două teritorii.

Şi temerile Spaniei sînt cît se poate de evidente. Această ţară are cel puţin trei regiuni unde o parte a populaţiei doreşte independenţa: Aragon, Ţara Bascilor şi Catalonia. A acorda independenţă Kosovo pe motiv că 90% din populaţia sa este de altă etnie şi vorbeşte o altă limbă decît cea oficială ar deschide calea către secesiunea acestor trei regiuni, ba chiar şi în Insulele Canare şi în enclavele spaniole Ceuta şi Melilla din Maroc. De altfel, naţionaliştii basci, care militează pentru obţinerea independenţei de Spania, salutau recent intenţiile liderilor de la Priştina, adăugînd că declararea independenţei Kosovo este un exemplu de urmat.

Cel mai periculos joc îl fac Franţa, pentru că Guvernul central trebuie să facă faţă bretonilor şi corsicanilor, Marea Britanie, unde chestiunea Irlandei de Nord nu a fost încă soluţionată, Belgia, care se confruntă cu un conflict între flamanzi şi valoni. Irlanda a şi anunţat că va recunoaşte imediat independenţa Kosovo, un precedent care ar putea să o ajute să reia controlul auspra Irlandei de Nord, aflată îm componenţa Marii Britanii. Poziţia Guvernului cipriot este arhicunoscută în ceea ce priveşte regiunea de nord a insulei, cunoscută sub numele de Republica Turcă a Ciprului de Nord, şi care este recunoscută numai de Turcia. Grecia are şi ea o importantă minoritate macedoneană, Polonia o minoritate germană, iar 30% din populaţia Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, care a semnat un Acord de Stabilitate şi Asociere cu UE, este formată din etnici albanezi. Efectul de domino îngrozeşte multe guverne centrale, însă undele de şoc ale independenţei Kosovo s-ar putea extinde chiar dincolo de graniţele UE, ajungînd pînă în Scandinavia, fostele republici sovietice, Turcia, Iran, Irak, Pakistan, India, Sri Lanka şi China.