Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” a organizat, vineri, conferinţa de progres din cadrul proiectului „Reţea de simbioză industrială pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă în bazinul Mării Negre-SymNet”. Proiectul, început în 13 iulie, are parteneri din Bulgaria - Institutul de Oceanologie, Academia Bulgară de Ştiinţe, Turcia - Universitatea Özyeğin, Centrul pentru Energie, Mediu şi Economie şi Asociaţia de Pionierat a UE din Istanbul, România - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ şi Moldova - Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, Academia de Ştiinţe a Moldovei. Obiectivul proiectului este de a consolida interacţiunile sociale şi culturale între comunităţile factorilor de decizie, producătorilor, comercianţilor şi consumatorilor din România, Turcia, Bulgaria şi Moldova, pentru a crea economii locale prietenoase cu mediul, responsabile din punct de vedere social şi fezabile din perspectivă economică, printr-un management eficient al resurselor. Baza de date ce va fi creată în cadrul proiectului îşi propune, de asemenea, să deschidă calea pentru noi colaborări, prin creşterea gradului de conştientizare cu privire la industriile locale din ţările de la Marea Neagră şi prin consolidarea reţelelor şi a cooperării între organizaţiile de cercetare, factorii de decizie politică şi industrie. Potrivit reprezentantului Universităţii Özyeğin, din Turcia, dr. Pinar Özuyar, proiectul este extrem de important din perspectiva dezvoltării industriale şi a efectelor negative pe care le poate avea asupra Mării Negre. „Această platformă on-line este un instrument gratuit pentru companii şi organizaţiile non-guvernamentale. Poate fi utilizată şi ca instrument de comunicare între marile companii. Vom crea documente strategice care vor sta la dispoziţia autorităţilor locale şi judeţene pentru rezolvarea unor probleme cu care acestea se confruntă”, a explicat dr. Pinar Özuyar. În Turcia, impactul proiectului a fost surprinzător: 3.000 de firme au dorit să fie înscrise dar au fost puse pe liste de aşteptare, căci platforma nu era pregtită pentru un număr atât de mare de membri. „Platforma funcţionează ca un liant între marile companii. Vor putea face schimb de resurse. Spre exemplu, hotelierilor le rămân diverse deşeuri pe care alţii le pot reutiliza, cum ar fi uleiul pentru gătit. În loc să-l arunce, îl pot da unei alte companii care îl poate recicla”, a explicat reprezentantul Institutului de Oceanologie din Bulgaria, Margarita Stancheva. Platforma on-line este deja creată şi se va activa la finele lui august.