Cursul leu/euro a atins un nou maxim istoric, în şedinţa de vineri, de 4,4265 unităţi. Pe piaţa interbancară, euro s-a tranzacţionat şi cu 4,43 lei, deşi, potrivit dealerilor, banca centrală a fost prezentă şi a intervenit indirect, pentru a limita deprecierea monedei naţionale. Deprecierea anuală a leului urcă astfel la 2,47%, la 31 decembrie 2011 cotaţia fiind de 4,3197 unităţi. Leul a scăzut şi în raport cu dolarul, referinţa urcând cu 0,68 bani, de la 3,4141 la 3,4209 unităţi, cel mai înalt nivel din ultimele patru luni. Pentru francul elveţian, cotaţia a crescut de la 3,6769 la 3,6861 unităţi, cel mai ridicat curs din 5 septembrie 2011 încoace. „Volumele de tranzacţionare au fost ridicate, iar ordinele de cumpărare de euro au venit atât de la jucători străini, cât şi de la bănci locale”, au comentat dealerii.

PERICOL EXTERN „Nu există nicio şansă, în această perioadă, să avem un curs stabil”, a declarat vineri consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Adrian Vasilescu. „Piaţa este stabilă, este un lucru cert, dar cursul valutar nu mai poate fi stabil când în Polonia mişcarea de astăzi este cu mult peste a noastră, iar celelalte valute se duc în sus şi în jos… în general în jos, acum când investitorii devin foarte prudenţi. Jucătorii nu se pot repezi decât acum să-şi acumuleze valută, mult mai sigură, în mintea lor, decât monedele naţionale”, a comentat Vasilescu, precizând că, de acum înainte, BNR speră ca fluctuaţiile leului să fie dependente numai de factori externi, pe măsură ce în România „se aşază lucrurile, din punct de vedere economic şi politic”.

INDUSTRIA N-AJUTĂ CURSUL Şi economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, Dan Bucşa, este optimist, declarând că perechea leu/euro nu va depăşi pragul de 4,5 unităţi, pentru că banca centrală are „rezerve suficiente” şi poate interveni oricând să tempereze volatilitatea sau să aducă leul la un nivel maxim pe care îl acceptă. „Aşteptăm să vedem cât de sus poate să urce moneda naţională. Nu cred că va depăşi pragul de 4,5 lei/euro. Este doar un test pe care vrea să îl facă şi banca centrală”, a spus Bucşa, care a identificat şi câteva puncte slabe ale pieţei interne, care pun presiune pe leu. „Exporturile sunt încă slabe, iar sectorul privat nu aduce suficientă valută în ţară. Datele de producţie industrială, publicate vineri de Statistică, arată o corecţie faţă de februarie, care a fost o lună foarte proastă. Prin urmare, industria nu mai este motorul economic care a fost în ultimii doi ani”, a explicat economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

CATALISTUL GRECIA Alţi analişti spun că deprecierea leului este determinată de situaţia din Grecia şi UE, care serveşte drept catalist pentru apetitul speculativ al investitorilor străini, şi nu de o slăbiciune a economiei româneşti. „În prezent, economia autohtonă este mai puţin vulnerabilă decât cea a zonei euro. Ne putem aştepta însă la o depreciere a leului, cu atât de multă instabilitate în jur şi, de ce nu, cu tensiuni politice şi trenduri populiste la nivel naţional”, spune analistul Financial View Dragoş Cabat. Majoritatea economiştilor mizează pe o intervenţie a BNR, care să aducă paritatea leu/euro sub 4,42 unităţi.