Un detaşament de 86 de militari, numit ROFND XVII, de la unitatea militară a Batalionului de Infanterie Marină 307, din Babadag, va pleca pe 28 august, în misiune, pe o perioadă de şase luni, în teatrul de operaţiuni din Kosovo. Militarii îi vor înlocui pe conaţionalii din detaşamentul ROFND XVI, din cadrul aceluiaşi batalion, care au plecat la începutul acestui an, pe 25 februarie, în Kosovo, şi care vor reveni acasă pe 9 septembrie. Ceremonialul de plecare s-a desfăşurat pe platoul din faţa unităţii din Babadag în prezenţa rudelor militarilor, autorităţilor locale, episcopului Tulcei, Visarion, cît şi a reprezentanţilor Statului Major al Forţelor Navale. Detaşamentul amintit este o componentă a Detaşamentul Naţional de Forţe, RoFND, din compunerea Grupului de Luptă Multinaţional de Vest al misiunii conduse de NATO în Kosovo, KFOR. Ei vor îndeplini, timp de şase luni, alături de militari italieni, sloveni şi unguri, activităţi specifice de “escortă, control trafic sau puncte de trecere, patrulare de prezenţă sau scotociri şi căutări de armament”. Începînd de ieri, Batalionul de Infanterie Marină Babadag se află în subordinea Comandamentului Operaţional Întrunit Buzău. “Din acest moment, prin semnarea unui act, Comandamentul Operaţional Întrunit Buzău preia în autoritate batalionul Babadag. Denumirea acestuia va fi ROFND XVII, pentru că este cel de-al 17-lea detaşament care acţionează în această zonă pentru menţinerea şi stabilitatea păcii”, a declarat şeful Serviciului Generare, Evaluare Forţe din cadrul Statului Major al Forţelor Navale, col. Vasile Romanescu. Comandantul detaşamentului ROFND XVII este de mr. Remus Melinte, care participă pentru a doua oară la o misiune în Kosovo. “ Toţi cei 86 de militari am făcut o perioadă de pregătire de patru luni în ţară. Eu am mai fost o dată în Kosovo şi ştiu despre ce-i vorba. Vom fi subordonaţi unui batalion italian, Task Force Acvila, iar locul de cazare va fi lîngă Peci, în Camp Villagio, o bază italiană. Atitudinea populaţiei faţă de prezenţa noastră este pozitivă, şi, ca să vă dau un exemplu, dacă te duci la plimbare şi cobori din maşină să-ţi cumperi ceva nu se uită nimeni urît la tine. Riscurile sînt mai mici în această perioadă, dar să nu uităm că totuşi ele există”, a declarat mr. Melinte. El îşi aminteşte că, în urmă cu trei ani, chiar în apropierea actualei baze militare din Peci, mai multe case locuite de sîrbi au fost atacate cu sticle incendiare şi pistoale de către albanezi: “Atacul s-a petrecut pe neaşteptate, iar casele sîrbilor s-au transformat în scrum. Peci este un oraş montan situat într-o zonă despre care unii militari ne-au zis că este asemănătoare cu Valea Prahovei din România. Zona este locuită în procent de 80% de albanezi, iar restul populaţiei îl reprezintă micile enclave sîrbeşti”.

Sănătatea militarilor este pe mîini sigure în Kosovo

Medicul detaşamentului care îi însoţeşte pe militari în Kosovo este mr. Eduard Moise, care ne-a mărturisit că are emoţii întrucît participă pentru prima dată la o misiune de o asemenea amploare. A schimbat uniforma de marină pe care a purtat-o la bordul fregatei “Regele Ferdinand”, în timpul a două misiuni Active Endevour pe Marea Mediterană, cu cea de infanterist: “Am cerut detalii de la colegii mei, m-am liniştit, dar, ca orice început, îţi provoacă oarece emoţii. Acum mă gîndesc să-mi fac meseria ca un profesionist şi să mă întorc cu toţi oamenii acasă. Aceasta este promisiunea pe care mi-am făcut-o! Am informaţii că în zona respectivă este linişte. O să fim mai mult arbitri, o să împăcăm oamenii din zonă. Este o misiune relativ uşoară comparativ cu cele din Afganistan sau Irak.” Referitor la echipamentele din dotare cu care pleacă în misiune, medicul a declarat: “Sîntem mulţumiţi sub aspectul dotărilor, se poate şi mai bine, dar o să ne descurcăm.” În privinţa mediului în care îşi va petrece următoarele luni, Eduard Moise a adăugat: “Acolo voi găsi o minipoliclinică adusă de italieni şi mă voi încadra în echipa lor pe medicină internă. Am înţeles că au şi un chirurg, un anestezist şi un radiolog, deci vom face o policlinică.”

Motivaţia financiară ridică moralul efectivelor din teatrele de operaţiuni

Fratele unui tînăr militar din compunerea detaşamentului ne-a mărturisit: ”Soldatul român este deschis la misiuni internaţionale, este şi motivat financiar, iar aceste ieşiri îl fac să spere la mai mult, la posibilităţi de a-şi cumpăra o casă, o maşină… Fratele meu este mulţumit de diurnă. Comparativ cu diurnele celorlaţi militari străini aliaţi, solda românilor este medie.” Cu cei de-acasă vor ţine legătura prin telefon, au posibilitatea activării serviciului de roaming sau cu ajutorul cartelelor telefonice cumpărate din Peci. De-asemenea, românii au acces în Kosovo şi la internet. În acest moment, militarii români se vor deplasa în zonă doar cu armamentul individual. În zona separatistă Kosovo vor prelua TAB-uri, camioane militare şi ARO-uri de la detaşamentul românesc ROFND XVI, pe care urmează să îl înlocuiască. Prima structură a infanteriei marine în România, Corpul Infanteriştilor Români, a fost înfiinţată în 1917 şi apăra Delta Dunării în timpul războaielor. La presiunea autorităţilor sovietice, în 1953, oficialităţile române au şters din acte denumirea de “infanterie marină”. Pe 29 noiembrie 1971 a fost reînfiinţat Batalionul Infanterie Marină Babadag. De-a lungul timpului, acesta şi-a extins misiunile, unitatea fiind în prezent complet operaţionalizată NATO, cunoscută la nivel internaţional şi primind numeroase distincţii din partea unor unităţi similare din Occident.