Azi, în întreaga lume se celebrează Ziua Mondială a Sănătăţii, ocazie cu care sunt organizate numeroase acţiuni de conştientizare a populaţiei privind importanţa stilului de viaţă sănătos, dar şi obligativitatea de a ajunge la doctor atunci când apar probleme de sănătate, evitându-se automedicaţie. Încă din 1950, la fiecare 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii reprezintă pentru întreaga lume oportunitatea de a se concentra asupra unei probleme de sănătate publică, prioritare la nivel global în viziunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În acest an, s-a ales ca temă de discuţii “Rezistenţa la agenţi antimicrobieni”, iar sloganul „Acţionează astăzi ca să poţi vindeca şi mâine!” lansează un apel pentru intensificarea angajamentului global la protejarea eficienţei acestor medicamente esenţiale în tratarea bolilor infecţioase, în beneficiul generaţiilor viitoare. “Rezistenţa la antimicrobiene apare atunci când microorganisme, precum bacteriile, fungii, virusurile şi paraziţii se modifică astfel încât medicamentele antimicrobiene (între care antibioticele folosite împotriva bacteriilor) îşi pierd eficienţa din cauza adaptării naturale a microbilor sau a uzului impropriu al medicamentelor (doze improprii sau tratamente incomplete)”, subliniază specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa. Microbii deveniţi rezistenţi la multiplii agenţi antimicrobieni - adesea numiţi “superbugs” – sunt de temut, întrucât o infecţie multirezistentă netratabilă poate ucide, iar până atunci se poate răspândi şi genera costuri uriaşe pentru indivizi şi societate.

MICROBI REZISTENŢI. Între microbii rezistenţi la antibiotice se numără, azi, bacterii precum Escherichia coli, Myobacterium tuberculosis (cauza TBC), Neisseria gonorrhoeae (cauza gonoreii), Staphylococcus aureus şi Streptococcus pneumoniae – dacă este vorba de comunităţi, sau Enterococcus faecium şi Enterococcus faecalis - dacă este vorba de spitale, explică specialiştii DSPJ. În lume apar anual aprox. 440.000 de cazuri noi de tuberculoză rezistentă la multiplii agenţi antimicrobieni ce provoacă cel puţin 150.000 de decese. De asemenea, rezistenţa la medicamente antimalarie, precum clorochina, este larg răspândită în majoritatea ţărilor malario-endemice. Rezistenţa devine o preocupare îngrijorătoare pentru tratamentul infecţiei cu HIV-SIDA ca urmare a accesului crescut la medicamente antiretrovirale în ultimii ani.

ÎN UE, 25.000 DE PERSOANE, DIN 400.000 INFECTATE, ÎN FIECARE AN, MOR DIN CAUZA UNOR INFECŢII BACTERIENE GRAVE ŞI REZISTENTE LA ANTIMICROBIENI, CELE MAI MULTE DOBÂNDITE ÎN UNITĂŢILE SPITALICEŞTI

“În lumina ultimului Eurobarometru tematic, din anul 2010, românii sunt printre europenii cei mai puţin informaţi privind ineficienţa antibioticelor împotriva virusurilor şi obţin cel mai uşor antibiotice fără să treacă pe la medic – factori care generază consum abuziv de antibiotice şi, în ultimă instanţă, rezistenţă la antimicrobiene în comunităţi”, mai precizează medicii DSPJ, într-un comunicat. Printre principalele cauze pentru creşterea rezistenţei la antimicrobiene, la noi, sunt prescrierea antibioticelor pentru infecţii fără a practica antibiograma, automedicaţia, dar şi introducerea antibioticelor în hrana animalelor. În privinţa căilor de urmat, specialiştii Ministerului Sănătăţii (MS) s-au adresat, recent, managerilor şi medicilor din spitale, medicilor de familie, publicului şi mass-mediei pentru a colabora în promovarea folosirii adecvate a antibioticelor şi informarea pacienţilor despre rezistenţa la antibiotice şi alte riscuri ale utilizării lor incorecte incluzând efectele adverse.

MĂSURI SIMPLE. Câteva măsuri simple stau la îndemâna publicului larg pentru combaterea infecţiilor şi a rezistenţei la antimicrobieni, atrag atenţia medicii. Este vorba despre controlul purtătorilor de microbi (al vectorilor) prin acţiuni susţinute de igienă comunitară; observarea consecventă a normelor de igienă în gospodării şi la pregătirea hranei; spălarea mâinilor; cooperarea cu medicii de familie pentru folosirea unor tratamente alternative faţă de cele antimicrobiene oricând este cazul. De asemenea, este bine de ştiut că refuzul automedicaţiei poate avea efecte benefice pentru sănătatea proprie precum şi pentru cea a comunităţilor prezente şi viitoare.

ACTIVITĂŢI LA CONSTANŢA. Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, medicii DSPJ Constanţa desfăşoară, prin Compartimentul de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, o serie de activităţi, printre care: un seminar privind rezistenţa la antimicrobiene, în colaborare cu Ordinul Asistenţeilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, filiala Constanţa, ţintind schimbul de informaţie şi experienţa privind rezistenţa la antimicrobiene în practica medicală în judeţul nostru; un seminar cu medicii de familie; “pupitre tematice cu materiale informative în cadrul unităţilor medicale”. Nu în ultimul rând se vor distribui fluturaşi, pliante, broşuri tematice prin cabinetele medicilor de familie. Şi în unităţile de învăţământ vor fi organizate o serie de activităţi de Educaţie pentru Sănătate. În colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa sunt organizate concursuri de verificare a cunoştinţelor elevilor. “Reflectarea largă a Zilei Mondiale a Sănătăţii 2011 în mass-media judeţeană poate contribui semnificativ la creşterea nivelurilor de cunoştinte şi la îmbunătăţirea atitudinilor şi practicilor de care depinde diminuarea fenomenului de rezistenţa la antimicrobiene în România”, cred medicii DSPJ.