PROGNOZĂ OPTIMISTĂ. Banca Naţională a României (BNR) şi-a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finele lui 2011, de la 5,1 la 4,6% şi speră ca perioada de vară să aducă o îmbunătăţire semnificativă a indicatorului. „Începând cu mai şi iunie, datele privind inflaţia au început să arate mai bine, deoarece avem o corecţie puternică a preţurilor volatile. Sunt date care arată o temperare a presiunilor inflaţioniste din partea materiilor prime agroalimentare, cum ar fi grâul, zahărul şi seminţele de floarea-soarelui. În consecinţă, ne aşteptăm ca şi preţul produselor prelucrate să scadă”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care admite însă că persistenţa deficitului de cerere ajută la temperarea inflaţiei. Potrivit şefului băncii centrale, consumul trenează, în condiţiile în care creditul pentru orice „este jos”. „Se observă doar o revenire a salariul real net şi a comerţului cu amănuntul. Creditarea este jos, pentru că populaţia se concentrează pe rambursarea împrumuturilor şi nu are curajul să ia noi credite. Se fac cel mult refinanţări, pentru că indicatorii de încredere sunt încă în teritoriu negativ”, a explicat Isărescu, adăugând că volatilitatea leului a crescut, de la începutul anului, dar este mai mică decât cea a zlotului polonez şi forintului maghiar. Potrivit şefului BNR, ţara noastă ar avea nevoie de un an agricol bun, care să ducă la o creştere economică serioasă, printr-un aport de aproape un miliard euro la PIB.

RELAXAREA POLITICII MONETARE NU AR FI OPORTUNĂ. Şi viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, este de părere că nu se poate vorbi încă de o reluare a creditării, aşteptând un avans spectaculos abia când creşterea economică se va consolida şi va putea fi încorporată în planurile de afaceri ale firmelor. „Semnele creditării se văd la nivelul corporaţiilor mari. Este un amestec de refinanţare şi împrumuturi noi, dar la IMM-uri, semnele sunt timide”, a spus Popa, estimând că, până la finele anului, banca centrală va finaliza măsurile de limitare a creditului în valută. „Ce ne dorim e să nu asistăm la o reluare a creditării, susţinută de împrumuturi în valută. Întotdeauna va exista tentaţia, cât timp vor fi dobânzile la euro mai mici decât cele la lei”, a precizat viceguvernatorul. Nu în ultimul rând, Popa a declarat că o relaxare a politicii monetare nu este oportună, deşi inflaţia este în scădere, deoarece riscurile internaţionale rămân semnificative.

Inflaţia, un „monstruleţ” care depreciază banii

În ultimul an, inflaţia - zombie a României a reuşit ce n-o să poată Elena Udrea să facă vreodată - să promoveze ţara. Desigur, având o inflaţie care a crescut de la o lună la alta, ţinând România pe locul I în clasamentul UE, vorbim despre publicitate negativă. Dar măcar a fost gratuită. Şi totuşi, ce este mai exact inflaţia? Definiţia de dicţionar spune că inflaţia este un exces, o depreciere a banilor aflaţi în circulaţie, pe fondul reducerii producţiei şi circulaţiei mărfurilor. Cu alte cuvinte, scade puterea de cumpărare a banilor, lucru pe care probabil l-aţi observat destul de des în România ultimului deceniu. Pentru Banca Centrală Europeană, inflaţia este un „monstruleţ”, după cum se arată într-un desen animat postat pe o pagină de web specială a instituţiei, dedicată copiilor mici şi mari. „Într-o economie de piaţă, preţurile bunurilor şi serviciilor se pot modifica oricând. Unele preţuri cresc, altele scad. Se poate vorbi despre inflaţie atunci când se înregistrează o creştere generalizată a preţurilor. În consecinţă, cu un euro se poate cumpăra mai puţin, respectiv un euro valorează mai puţin decât în trecut”, notează cei de la BCE. Interesant este că inflaţia este un fenomen specific perioadelor de criză. În concluzie, dacă în România inflaţia a crescut mai tot timpul, ce spune asta despre starea economiei noastre?