Inflaţia anuală a urcat în acest an la 5,41%, în mai, cel mai ridicat nivel din 2013, iar reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) au arătat în repetate rânduri că măsurile luate de stat în 2017 au dus la asta. La sfârşitul lui 2017, BNR anunţa că inflaţia ar putea ajunge la 3,9% la începutul lui 2018, urmând să scadă la 3,2% în decembrie. În februarie, situaţia s-a schimbat, iar banca centrală a avansat alte cifre. Guvernatorul Mugur Isărescu afirma atunci că inflaţia ar putea ajunge la 4,9%, în primul trimestru, şi apoi la 5,1%, în al doilea; el considera totuși că 80 - 90% din puseul inflaţionist era deja în spatele nostru - „Dacă mai avem în vedere şi majorările de preţuri din a doua jumătate a anului precedent, vedem de unde apar cifrele de 4,5 -5%. Altminteri prognoza noastră este foarte calmă. Dacă nu avem factori externi, creşterile lunare vor fi, începând din primăvară, efectiv limitate. Cifra care o să apară şi o să vă tulbure de fiecare dată la Statistică va fi însă 4,5 - 4,8%. Repetată în fiecare lună, creează anticipaţii inflaţioniste. Când se stinge acest efect de bază? În partea a doua a anului, când se împlinesc 12 luni şi când creşterile masive (+1,3% în octombrie 2017), ies din indicele de calcul“. Ulterior, în martie, într-o ședință organizată de Comisia de industrii și servicii a Senatului, Isărescu a spus că adevărata inflaţie a fost ecranată de măsuri fiscale din 2017, precum reducerea TVA - „Am avut o inflaţie negativă în cea mai mare parte din 2017, ca şi în 2016. Dacă am calcula rata inflaţiei fără impactul fiscal, ea nu a fost chiar atât de negativă, ca să spunem aşa. A fost chiar pozitivă“. El a precizat că BNR nu are nicio putere asupra preţurilor administrate sau politicilor fiscale, în afară de dialogul întru găsirea unui mix care să menţină echilibrele în economie. În continuare, rata anuală a inflaţiei a urcat la 5,41% în mai, de la 5,2% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,93%, celor nealimentare cu 7,75% şi serviciilor cu 2,72%. În lunile următoare, creșterea prețurilor s-a calmat; în toamnă, Isărescu a explicat de ce nivelul inflației este important - „Ne interesează inflaţia şi credibilitatea din cauza dobânzilor. Pentru că altminteri, dacă nu venim cu inflaţia în jos, că vrem, că nu vrem, dobânzile se vor duce în sus şi asta va descuraja creşterea economică. Aici este un joc extrem de fin pe care trebuie să-l facem. Să păstrăm credibilitatea. Suntem cu dobânzile sub rata inflaţiei. Spunem că, de fapt, inflaţia nu e cauzată de exces de cerere, de ceea ce controlăm noi, ci de alţi factori. Publicul de multe ori nu ne crede“. El a repetat că două treimi din creşterea preţurilor a fost cauzată de măsuri exogene - „Nu a sunat bine. E ca şi cum am da vina pe alţii. Dar asta a fost. A fost o avalanşă începând cu anul trecut. S-a majorat preţul la energie, la gaze, la tutun. Toate fuseseră amânate în ciclul electoral. S-au făcut anul trecut şi s-a ajuns la inflație de 5%“. Pentru 2019, BNR previzionează o rată a inflaţiei de 2,9%. În noiembrie, indicatorul a scăzut la 3,4%, de la 4,3% în octombrie.