CARTOFII, ALIMENT DE LUX. Scumpirea alimentelor cu 10% a dus inflaţia anuală peste pragul de 8%, în martie, lună în care preţurile de consum au crescut cu 0,6% faţă de luna anterioară. Creşteri serioase de preţuri s-au înregistrat la produse nealimentare (7,41%) şi servicii (5,70%). Dintre alimente, cartofii (6,59%), zahărul (6,05%) şi fructele proaspete (5,26%) au contribuit decisiv la explozia inflaţiei. „Dacă excludem impactul majorării preţurilor la combustibili, preţurile au crescut cu numai 0,4%, în martie, faţă de februarie”, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Cum se anunţă încă o scumpire a carburanţilor, Banca Naţională a României (BNR) s-a văzut nevoită să-şi revizuiască în creştere prognoza pentru anul în curs, care este de 3,6%, în prezent. „Creşterea preţurilor la alimente şi energie, în plan internaţional, schimbă perspectiva”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Inflaţia din martie a fost în ton cu estimările Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari, care au prevăzut o rată anuală de 7,7 - 8% şi o rată lunară de 0,3 - 0,6%.

BNR ŞI-A REVIZUIT PROGNOZA. Recent, guvernatorul BNR a declarat că inflaţia din România va continua să suporte presiuni mari, cât timp raportul dintre contribuabili şi beneficiari de asistenţă socială este profund dezechilibrat. „Cauza nu este majorarea TVA, ca atare, ci nevoia de a plăti asistenţă socială din altă resursă, din alt impozit, în lipsa acoperirii plăţilor din contribuţii sociale”, a comentat şeful băncii centrale, adăugând că inflaţia a fost generată, în proporţie de 66%, de accizele la tutun şi produse petroliere şi din TVA şi alte forme de impozitare suplimentară, care s-au dus în plăţi de salarii, cheltuieli sociale şi pensii. Ultimele date statistice au schimbat şi viziunea FMI, care a anunţat ieri că inflaţia din România va fi de 4%, la finele anului în curs, la limita superioară a intervalului ţintit de BNR, de 3%, plus/minus un punct procentual.

INFLAŢIA ŢINE PE LOC DOBÂNDA-CHEIE. În continuare, BNR va menţine dobânda de politică monetară la 6,25%, întrucât vrea să reducă inflaţia prin susţinerea leului, care va scădea costurile importurilor. „Aceste măsuri nu pot fi însă de lungă durată, pentru că ar afecta competitivitatea exportatorilor, astfel încât cursul de schimb va suferi corecţii, până la finele anului, iar leul se va deprecia”, spun analiştii de la Capital Economics.