Inflaţia medie anuală din 2009 va urca de la 5%, la 5,8%, potrivit estimării de primăvară a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). O evoluţie favorabilă a inflaţiei medii anuale este aşteptată şi în 2010, spre nivelul de 3,5%, şi în 2011, spre pragul de 3,2%. Comisia nu a schimbat totuşi prognozele privind creşterea preţurilor de consum la finele lunii decembrie, menţinînd aceleaşi previziuni din ianuarie, de 4,5% pentru 2009 şi, respectiv, 3,5% pentru 2010. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), inflaţia lunară a scăzut în martie la 0,5%, de la 0,88% în februarie, iar rata anuală a coborît de la 6,89%, la 6,71%, în contextul scumpirii cu peste 3% a fructelor şi tutunului şi ţigărilor. Anul trecut, inflaţia a înregistrat o uşoară scădere, la 6,3%, faţă de 6,57% în 2007, nivel sub aşteptările analiştilor şi băncii centrale. Banca centrală stabilise pentru 2007 o ţintă de inflaţie de 4%, plus/minus un punct procentual. Rata anuală a inflaţiei din fiecare trimestru va fi un criteriu de performanţă în acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), iar depăşirea cu 2% a nivelului central stabilit va necesita adoptarea de măsuri, ca obligaţie de continuare a programului. Ţinta indicativă pentru 2009 a fost fixată la 4,5% plus/minus un punct procentual. Pentru lunile iunie şi septembrie 2009, rata anuală a inflaţiei ar trebui să se încadreze într-un interval de plus/minus un punct procentual faţă de nivelul central stabilit la 6,4%, respectiv 5,7%, potirvit negocierilor cu FMI. O rată a inflaţiei mai mare decît cea stabilită ar ajuta bugetul doar pe termen scurt, dar ar creşte costul de risc în finanţarea ulterioară şi ar pune presiune asupra cursului de schimb, a declarat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa. El a arătat că presiunile inflaţioniste se menţin în continuare, în principal, din partea cursului de schimb şi a preţurilor administrate. \"Evoluţia dezinflaţiei a fost destul de lentă, ceea ce înseamnă că cererea agregată nu a scăzut atît de dramatic\", a spus Popa. În opinia lui, este posibilă o schimbare a structurii de consum în condiţii de criză, cu o deplasare dinspre produsele de import către producţia locală, spre mărfuri mai puţin sofisticate. El a concluzionat că restrîngerea activităţii economice se vede mai puţin în evoluţia inflaţiei. În acelaşi timp, Popa a fost de acord că influenţa cursului de schimb asupra preţurilor de consum este în scădere, fenomen care s-a constatat şi în alte state unde cererea a devenit mai slabă.