NU NOI. CEILALȚI! Finalul săptămânii trecute a fost marcat de discuția din spatele ușilor închise dintre Guvern și BNR. Potrivit unor surse guvernamentale, citate de hotnews.ro, dialogul a fost util pentru toată lumea, căutându-se o cale de a încheia povestea privind „cearta“ dintre cele două instituții. De aici înainte nu vor mai fi atacuri la independența băncii centale, iar reprezentanții Executivului vor continua să se întâlnească cu oficialii BNR, pentru a analiza impactul deciziilor de politică monetară asupra inflației. Cele două tabere s-au pus de acord că recenta explozie a prețurilor a fost provocată de factori exogeni (adică din afara sferei de control a BNR & Guvernului); asta dacă excludem accizele. Legat de majorările salariale, cei de la banca centrală au admis că e dificil să nu crești lefurile în România, date fiind presiunile din piața muncii, numărul mare de emigranți și nivelul nominal mic al salariilor. Problema este, evident, cum și cu cât le majorezi, ca să nu strici echilibrele economice. De notat că, odată cu majorarea lefurilor, guvernul Tudose a plusat și la acciză, într-un moment în care petrolul se scumpea. Ba mai mult, a dat drumul prea devreme și unor majorări ale prețurilor energiei (asta ar fi trebuit să se întâmple abia în această primăvară sau chiar la anul).

„EXPLICAȚII PENIBILE!“ Opoziția, în schimb, a criticat dur concluziile discuțiilor. „Explicația pentru inflație este penibilă“, a declarat vicepreședintele PNL și analistul economic Florin Cîțu, citat de stiripesurse.ro - „Nicio altă țară din UE nu a avut o creștere a inflației cu șase puncte procentuale în această perioadă! NICIUNA! Inflația medie în UE a scăzut, chiar și luna trecută. Să înțelegem că toate forțele exogene (uite că au învățat un cuvânt nou) s-au strâns și au atacat DOAR România?!?“. Cîțu amintește și de cel mai recent comunicat oficial al BNR, în care se spune că „majorarea inflației reflectă acumularea progresivă de presiuni pe partea cererii și pe cea a costurilor, dar și influențele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul prețurilor serviciilor“. Ba mai mult, banca centrală sublinia că „incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea prețurilor administrate și a celor volatile; ele decurg şi din conduita politicii fiscale şi condițiile din piața muncii“. Luni, BNR decide ce face în continuare cu dobânda-cheie. Dacă ar fi să ne luăm după date (adică inflație multe peste țintă, dobânzi în urcare, politică fiscală pro-ciclică și lipsă a forței de muncă), indicatorul ar trebui majorat la 2,5%.