BNR, al cărei obiectiv suprem e inflația, n-a avut cum să se lupte cu inflația, în ultimele luni, împotriva sărmanului indicator pogorându-se toate relele exogene ale lumii. Guvernele au dat cu măsuri fiscale pre-și-post-electorale de toate frumusețea, de genul „uite supraaciza la carburanți, nu mai e supraacciza, ba este“, prețurile la energie au crescut pentru ca așa a trebuit, iar dinspre UE au venit diverse crize inflaționiste, precum cea a ouălor. Pe scurt, BNR n-a putut să se lupte cu nimic și, în consecință, inflația a crescut. Desigur, ar fi putut lua măsuri mai devreme, dar asta este o altă poveste.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, a declarat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,5%, în 2018. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale. „Este greu să îți atingi ținta (de inflație - n.r.) cu atâtea suișuri și coborâșuri fiscale în ultimii ani. Și când spun măsuri fiscale nu mă refer la ce a făcut actualul guvern, că acestea încă nu și-au produs efectele, ci la toate aceste măsuri fiscale care arată, ca să folosesc cuvintele președintelui (Klaus Iohannis- n.r.), a țopăială în sus și-n jos, în sus și-n jos... Și e foarte greu de lucrat cu așa ceva, fiindcă noi folosim anticipații și toate aceste creșteri și scăderi mari de impozite înseamnă foarte mult. Ai nevoie de un cadru macroeconomic stabil ca să ai inflație stabilă“, a spus miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de agerpres.ro, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației. Șeful băncii centrale a mai punctat că au fost multe cauze pentru creștera din 2018 a inflației - „Acciza la combustibil a fost majorată, la scurt timp după ce fusese scăzută (eliminarea de anul trecut a supraaccizei - n.r.). Ce poți să îi faci ca să contracarezi inflația? Nici nu e bine, înseamnă să sugrumi economia. A fost și scumpirea energiei electrice; am înțeles că trebuia să se întâmple. A urmat criza ouălor în UE, cu care n-am avut cum să ne batem. Toate astea s-au adăugat. Vedem că două treimi din inflație au venit din componenta exogenă (în afara ariei de control a BNR). Dacă ne mai uităm, energia și combustibilii atârnă greu în coșul de consum. Aproape jumătate din inflație a fost generată de aceste prețuri, care sunt administrate, adică stabilite de reglementatori independenți. Guvernul spune că nu sunt sub ei, că sunt autorități de reglementare. Ar fi fost bine ca prețurile să fie majorate în 2015 -(începutul lui) 2016, când aveam inflație negativă. Numai că atunci am avut an electoral. Și e o problemă - cum împaci ciclul economic cu cel electoral?“.