PRESIUNI POLITICE Inflexibilitatea politicii europene a cancelarului Angela Merkel, mai ales opoziţia sa faţă de euro-obligaţiuni, a generat critici şi îngrijorare în Germania, fostul cancelar Helmut Schmidt acuzând-o chiar că izolează ţara. Sub titlul „Cât va mai rezista Merkel presiunilor?”, cotidianul conservator „Die Welt” titrează că o serie de lideri importanţi precum Gunther Oettinger, comisarul european pentru Energie, se raliază opiniei majoritare din cadrul Zonei Euro în timp ce Angela Merkel a respins încă o dată euro-obligaţiunile ca remediu pentru criză. Săptămânalul „Der Spiegel” scria sâmbătă că presiunea asupra lui Merkel creşte, dat fiind faptul că oficialii de la Paris şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, sunt în favoarea euro-obligaţiunilor. Cancelarul Merkel se întâlneşte, astăzi, la Paris, cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy pentru a elabora propuneri vizând ieşirea Europei din criză. Liderii europeni se vor întâlni în intervalul 8-9 decembrie, la Bruxelles, pentru a găsi un răspuns la criza datoriei.

DIVIZIUNI Cancelarul Austriei, Werner Faymann, sprijină modificarea tratatului UE ce ar duce la crearea unei puteri politice şi economice, chiar şi cu preţul cedării unei părţi din suveranitatea naţională, spre deosebire de reticenţa manifestată de autorităţile de la Londra. Cancelarul austriac consideră totodată posibil ca Banca Centrală Europeană (BCE) să intensifice achiziţiile de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme financiare din zona euro, odată ce membrii uniunii monetare vor lua măsuri de stabilizare a finanţelor şi de reducere a datoriilor. Werner Faymann, care conduce o coaliţie instabilă formată cu Partidul Poporului, de orientare conservatoare, va fi nevoit, în cazul unui referendum, să convingă opinia publică austriacă, marcată de scepticism, să susţină modificarea tratatului UE, în urma unui vot ce ar putea avea loc, în opinia sa, peste patru ani. Orice schimbare care ar permite Comisiei Europene să intervină în bugetele naţionale ar necesita însă un referendum, iar organizarea acestuia ar avea nevoie de doi, patru ani.

Cancelarul austriac crede că europenii vor fi mai puternici dacă vor construi o Europă comună, decât dacă se vor izola. Werner Faymann a reiterat că îşi poate imagina un sistem care să permită fiecărei ţări să îşi stabilească propriul buget, dar care să fie monitorizat de Curtea Europeană de Justiţie, aşa cum a sugerat cancelarul german Angela Merkel. Dar chiar şi la nivelul Guvernului austriac par să existe diviziuni. Liderul conservator Michael Spidelegger, care deţine funcţia de vicecancelar, este de acord cu regulile de echilibrare a bugetelor şi de penalizare a ţărilor care nu le respectă, dar este împotriva implicării Curţii Europene de Justiţie sau a autorităţilor de la Bruxelles în guvernarea ţărilor. În Marea Britanie, vicepremierul Nick Clegg s-a declarat, ieri, prudent în problema modificării tratatului UE, subliniind că regulile din Zona Euro trebuie întărite cu implicare instituţională minimă.