Frecvenţa accidentului vascular cerebral este de aprox. 3% - 4% în populaţia generală, dar la populaţia cu risc crescut înseamnă mult mai mult, susţine preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR), prof. dr. Ovidiu Băjenaru. Pentru a evita aceste boli neurologice, specialistul a accentuat asupra necesităţii de a conştientiza, de a depista factorii de risc, precum şi a prezentării la medic. „Controlul medical precoce este cheia ameliorării stării de sănătate. Asta trebuie să înţelegem din copilărie. Trebuie să fie nişte programe educaţionale reale şi să reuşească să trezească interesul încă de la vârsta şcolară, pentru a înţelege că trebuie mers periodic la medic pentru controale. Să aibă o alimentaţie corectă, să facă mişcare, să evite supragreutatea, să-şi depisteze precoce tensiunea, pentru că cel mai frecvent factor de risc este hipertensiunea arterială”, explică profesorul. Nu în ultimul rând, spune el, nu trebuie neglijate tensiunile aşa-zis puţin mai mari. „O tensiune mai mare înseamnă, conform ultimelor norme, că este peste 130 ca maximă şi 80-85 ca diastolică”, a spus prof. dr. Băjenaru. Pentru ca persoanele vârstnice să-şi menţină capacitatea intelectuală, el recomandă o viaţă cât mai activă atât fizic, cât şi intelectual, în funcţie de capacităţile fiecăruia. „În raport cu deteriorarea cognitivă şi întârzierea debutului bolii Alzheimer, activitatea intelectuală este factor de protecţie pentru manifestarea bolii Alzheimer”, a subliniat medicul. El recomandă pentru menţinerea plasticităţii cerebrale, a unei dinamici cerebrale foarte bune, cititul, dezvoltarea activităţilor de tip hobby. Privitul la televizor, din punctul de vedere al prof. dr. Băjenaru, nu face parte dintre activităţile recomandate, fiind un factor de agresiune, şi nu de protecţie. „Televiziunea este un mare progres, dar important este conţinutul emisiunilor. Sunt recomandate emisiuni care să ne solicite din punct de vedere intelectual şi cultural, dintr-o diversitate de domenii. Computerul trebuie utilizat nu foarte mult timp, pentru informare corectă”, spune prof. univ. dr. Băjenaru. Din punctul său de vedere, internetul, în general, este ceva ce pacienţilor le face mai mult rău decât bine, pentru că cele mai accesibile site-uri nu conţin informaţia medicală corectă ştiinţific. Aşa se face că, de multe ori, medicii întâlnesc rezistenţe la un tratament corect, la un diagnostic corect, pentru că informaţia de pe internet transmite altceva pacienţilor. La multe congrese internaţionale sunt dezbateri pe această temă şi concluzia generală este că, din nefericire, „accesul la internet, aşa cum este în momentul de faţă, din punct de vedere medical constituie mai degrabă un factor de agresiune, şi nu de protecţie, cel puţin din punct de vedere neurologic şi psihiatric”.