PREJUDECĂŢI ŞI NU NUMAI Toate suspiciunile faţă de regiune sunt justificate de permeabilitatea frontierelor. În raportul Europol din 4 mai 2011 se arată că grupurile infracţionale organizate vorbitoare de limbă albaneză şi turcă sau provenind din fostele ţări ale Uniunii Sovietice sunt cele mai periculoase, încercând să îşi extindă sfera de activitate în ţările membre UE, prin iminenta aderare a Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen şi în perspectiva anulării vizelor pentru statele din Balcanii de Vest, Ucraina şi R. Moldova. Traficul de droguri şi de fiinţe umane, traficul de organe, contrabanda cu ţigări plasează Kosovo pe harta Europol şi Interpol a infracţionalităţii. Jurnaliştii şi angajaţii locali ai unor organizaţii neguvernamentale care activează în Kosovo susţin însă că este vorba şi despre prejudecăţi. În acest sens a fost organizată conferinţa ”Cultura – pod între popoare” în cadrul celei de-a lX-a ediţii a Festivalului Studenţesc de Teatru şi Film SKENA UP, în încercarea de a depolitiza promovarea culturală a provinciei. În mod special au fost invitaţi jurnalişti din ţări care nu au recunoscut independenţa Kosovo, din Grecia, Serbia, Rusia sau România, alături de profesionişti din SUA şi Marea Britanie.

Sunt multe prejudecăţi cu privire la eventualitatea unui sejur în Kosovo. Temerea sau moftul de a nu avea confortul necesar, precum acces la telefonul mobil, frica de necunoscutul unui context diferit de cel de acasă atârnă greu în decizia de a porni sau nu la drum. Fără prea multe probleme decât orele de aşteptare între legături, se poate călători cu avionul de la Bucureşti la Pristina via Budapesta. Iar pentru zborul de la Budapesta la Pristina, avionul reintră în spaţiul aerian al României pe la Arad şi peste Timişoara, pentru a ocoli teritoriul Serbiei, care nu recunoaşte proclamarea independenţei provinciei Kosovo. Primul indiciu despre această călătorie inedită este că telefonul mobil odată pornit te salută cu mesaj de întâmpinare de genul ”Bun venit în Slovenia” sau ”Bun venit în Italia”. Kosovo, nefiind membru ONU, nu are prefix de ţară şi oficialităţile plătesc unor operatori de telefonie mobilă din Slovenia, Italia şi Monaco pentru ca populaţia să nu rămână în izolare şi să poată comunica în mod normal. Ca persoană obişnuită, nimic nu a fost mai plăcut ca o plimbare pe străzile din Pristina, mai ales că oraşul are şi câteva obiective unice în lume, ca Bulevardul Bill Clinton, cu statuia fostului preşedinte american sau Hotelul Victory, pe care tronează o replică fidelă a Statuii Libertăţii.

LA GRANIŢA DINTRE CIVILIZAŢII Kosovo, ca o entitate tânără care aspiră de devină un stat de drept, îşi caută şi propria identitate. Cultura kosovară este un amestec bogat de tradiţii albaneze, sârbeşti, bosniace şi turceşti. Pe o suprafaţă de 10.908 de kilometri pătraţi trăiesc circa două milioane de etnici albanezi, sârbi, gorani, ţigani, turci şi egipteni. Provincia a avut mereu o problemă de integrare, fie că era vorba despre Imperiul Otoman sau de Iugoslavia. Diferenţele de limbă, cultură sau de mentalităţi şi-au spus cuvântul. Integrarea în cultura iugoslavă s-a realizat, de exemplu, pentru că era singura modalitate de a avea acces la exprimare internaţională. Nostalgia localnicilor mai în vârstă se leagă de timpurile în care puteau călători cu uşurinţă fără vize şi puteau munci în ţările occidentale fără puzderia de prevederi birocratice din prezent.